Romania privita altfel

Slimnic

2011-08-23T21:09:00.003+03:00

Satul Slimnic se află la 18 km de localitatea Sibiu. Aici se găseşte o cetate - monument istoric - foarte puţin mediatizată şi puţin întreţinută.

Cetatea a fost construită în sec. al XIV-lea având rol de apărare a căii de comunicaţie între actualele localităţi Sibiu şi Mediaş împotriva invaziilor turceşti.

Denumită şi biserica-cetate sau cetatea ţărănească, cetatea a fost ridicată la marginea fostului Scaun al Sibiului, înainte de dealurile care-l despărţeau de Scaunul Mediasului. Cetatea a fost construită în întregime din carămidă, zidurile exterioare fiind sprijinite de contraforţi în trepte, elemente care trădează caracterul ei mai recent. Pe vremuri, în preajma ei se afla un codru întins, intrat în tradiţia populară ca loc de adăpost al haiducilor.

Accesul la cetate se face cu masina (pe care noi am lasat-o la drumul principal şi am urcat 2-3 min. pe jos):

Un scurt istoric al cetăţii ne este prezentat in imediata apropiere a intrarii in cetate.

La intrare te întâmpina un paznic foarte sociabil şi nerăbdator să aibă oaspeţi :P

După plata unei taxe de 3 lei începe vizita cetatăţii cu înmânarea unui scurt istoric al acesteia

Singurul turn care poate fi vizitat de catre turisti:

Unul dinre clopotele din turn pe care NU ai voie să îl tragi (se trage doar în caz de incendiu):

Privire asupra Slimnicului de sus, din turnul cetatii:

Si ruinele cetatii:

Si aici este locul în care oamenii îşi aduceau slănina la păstrare pe vremea când nu erau frigidere :D - de fapt un turn unde în trecut oamenii din sat îşi pastrau proviziile (în prezent nu mai este folosit).

La coborâre întâlnim şi preocuparea pentru agricultură. Trebuie menţionat că cetatea este locuită de o familie care se ocupă cu întreţinerea ei, cu prezentarea cetăţii către turişti şi cu încasarea taxei de vizitare.

Şi acum vă invităm să admiraţi şi alte imagini ale cetăţii:

La intrarea în cetate poate fi consultată o schemă cu toate cetăţile medievale din Transilvania.

La plecare veţi putea fi întâmpinaţi de acelaşi paznic straşnic. La plecarea noastă, el făcea o baie de soare :P

Dacă sunteţi în drum spre/dinspre Sibiu vă recomandăm cu mare căşdură vizitarea cetăţii - e frumoasă şi nu necesită mult timp sau efort.

Cheile Turzii

2011-07-30T21:47:00.006+03:00

Cheile Turzii sunt o rezervaţie naturală protejată, aflată în Jud. Cluj, la 6 de km de Turda.

Este una dintre cele mai bune zone de alpinism şi escaladă din ţară deoarece aici sunt aproximativ 250 de trasee. În fiecare an, aici se ţin diverse concursuri şi memoriale.

În ceea ce priveşte cazarea, posibilităţile sunt limitate...adică cazare la cort şi probabil (nu aş putea spune sigur) cazare la Cabana Cheile Turzii.

Intrarea în rezervaţie se face contra unei taxe de 3 lei:

După plata taxei se urmăreşte "bulina roşie" :p

Se trec câteva poduleţe (mişcătoare :D), câteva cărărui înguste şi se ajunge la adevăratul punct de urcare (cine doreşte bineinţeles, cine nu, se poate delecta la barul din zonă şi apoi întoarce pe aceiaşi cărare pe care a venit). Noi ne-am aventurat bineînţeles mai departe :p

Şi iată-ne ajunşi în vârf:

Rezervaţia naturală Cheile Turzii adăposteşte peste 60 de peşteri (noi am intrat doar in una :D)

Din păcate trebuie să amintesc şi de veşnicele gunoaie de care nu putem scăpa cam oriunde ne-am îndrepta

Şi ca să nu închei cu o imagine nefavorabilă, vă prezint alte câteva imagini superbe:

Cheile Turzii sunt o locaţie în care m-aş întoarce cu plăcere oricând, traseul este lejer şi scurt, zona liniştină (mai puţin daca ai parte de nişte vecini gălăgioşi cum am fost noi :p), iar drumul până acolo este bun chiar dacă nu e asfaltat în totalitate.

Sadu...pe langa Sibiu

2011-04-14T20:46:00.015+03:00

Comuna Sadu este situata pe valea raului Sadu si inconjurata de Muntii Lotrului si Cindrel. Se afla la aprox 16 km de Sibiu, iar drumul judetean spre Sadu e destul de bun.

De la drumul judetean, pana ajungi la Sadu mai treci prin Cisnadie si Cisnadioara, sate incarcate de istorie cu cladiri vechi si superbe...

Din pacate nu am putut urca la Biserica, desi ne-a tentat foarte mult, din cauza drumului prin padure care era acoperit cu zapada-gheata iar noi nu eram echipati.

In schimb am facut niste poze prin zona (bineinteles ca nici la muzeu nu am putut intra deoarece nu era nimeni prin zona) :D

Comuna Sadu se poate mandri cu prima hidrocentrala de pe teritoriul tarii noastre (1896) care inca mai functioneaza si are chiar si un muzeu micut care se poate vizita gratuit doar cu insotitor :D.

In drum spre hidrocentrala nu ne-am putut abtine sa nu pozam cateva chestii speciale :P

-Biserica din Sadu (care poate ar avea nevoie de niste lucrari de restaurare)

Si...cel mai important...sa nu uit...cateii care sunt in lumea lor, liberi, unii mai mari altii mai mici dar toti prietenosi (din fericire pentru mine :P)

In final, vreau sa mentionez faptul ca in zona sunt numeroase locuri de cazare. Noi am stat intr-o pensiune noua nouta, Vila Gabriela:

Ne declaram multumiti si de pret si de servicii si o recomandam cu incredere, este ideala pentru grupuri ( are 4 camere cu baie proprie).

Zona Sadu este un loc minunat, incarcat de istorie si de multa liniste. Are avantajul de a fi si aproape de Sibiu... noi am vizitat si Muzeul Satului cu aceasta ocazie. :D

Gradina Zoologica Tg. Mures

2011-02-18T19:48:00.031+02:00

Gradina Zoologica din Tg. Mures, se afla in padurea de pe platoul Cornesti si cuprinde in prezent 500 de animale apartinand la 120 de specii atat de fauna locala cat si exotica pe o suprafata de 20 de hectare. Este una din cele mai mari gradini Zoologice din tara in care animalele au spatiu de miscare si sunt hranite corespunzator.
Gradina zoologica din Tg. Mures este a doua din tara ca intindere si varietate a speciilor si este amplasata in intregime in mijlocul unei rezervatii naturale. Este singura Gradina Zoologica din Romania inclusa in circuitul european.

Daca ai chef de o dupa masa relaxanta, chiar in oras, Gradina Zoologica este locul ideal pentru o plimbare. Orarul de primavara-vara este intre orele 10:00 - 18:00. Preturile de intrare sunt mici in comparatie cu ceea ce ofera gradina:

-2 lei pentru elevi, studenti si pensionari
- 5 lei pentru adulti.

Gradina Zoologica este impartita in 5 sectoare astfel:

1. Sectorul primatelor

- aici e si King Julien din Pinguinii din Madagascar, putin cam somnoros si fara Lychees:

2. Sectorul ierbivorelor

3. Sectorul carnivorelor

4. Sectorul leilor

5. Sectorul tropical

Gradina zoologica are si un lac natural care din pacate de cativa ani nu a mai fost curatat si amenajat, dar se pare ca acum se lucreza pentru curatarea lui urmand ca pana in august sa fie adusi acolo si pelicani.

In final, poti sa faci un popas la locul de joaca amenajat special langa Gradina Zoologica:

- sa asculti o poveste in una din cele 3 casute ale povestilor

- sa faci o plimbare cu trenuletul Thomas

- mai sunt cateva atractii contra sumei de 5 lei/tura:

- in cazul in care nu ai copii poti sa faci o plimbare cu rolele, cu bicicleta sau doar sa alergi pe pistele special amenajate in acest scop

In plus, aici este singurul loc din oras (din cate stiu eu) special amenajat pentru gratar in aer liber. E dotat cu mese, loc de facut gratarul si cateva chiuvete de unde se poate lua apa.

Si pentru arderea caloriilor acumulate in urma gratarului, langa se poate juca putin tenis:

Iar daca pur si simplu nu ai chef de gatit poti servi un mititel sau un gratar pregatit de altii (contra cost bineinteles):

In concluzie, Gradina Zoologica din Tg. Mures are multe de oferit si merita vizitata. In luna august vor fi aduse animale noi: elefanti si girafe, pentru aceasta gradina zoologica este in prezent in curs de extindere si renovare.

Galaoaia

2010-09-05T13:08:00.078+03:00

Galaoaia este un mic satuc din judetul Mures, pe valea raului Mures, chiar intre Deda Bistra si Rastolita.

O sa vorbim despre el deoarece noi am petrecut multe sfarsituri de saptamana acolo si e un loc deosebit indiferent de anotimp.

O realizare foarte importanta a zonei este barajul de la Rastolita, lucrare inceputa in urma cu 20 de ani, dar bineinteles nefinalizata. Ideea a fost foarte buna, deoarece barajul ar trebui sa produca energie electrica si sa alimenteze cu apa intreaga Campie a Transilvaniei. Pentru a functiona va fi folosita apa din raul Mures, scazand astfel debitul acestuia si reducand riscul de inundatii. In ultimii ani, s-a tot lucrat la baraj, insa nu la capacitate maxima (parearea mea). Oricum e o munca enorma daca ne gandim ca s-a sapat in munte pentru asta.

In ultimii ani s-au construit tot mai multe cabane, si oamenii au inceput sa exploateze zona si cu corturile. Problema care ramane este: unde punem gunoiul? Daca pana acum 2 ani oamenii il aruncau in padure, acum a fost pusa in poienita o ghena de gunoi. Am fost foarte fericiti la aparitia acesteia, pana la prima incursiune in padure (undeva la 800 m mai in sus, in drum spre baraj) unde am avut surpriza de a descoperi unde era de fapt depozitat acest gunoi. E incredibila uneori ignoranta autoritatilor (pentru ca de data aceasta ei sunt cei responsabili). In prezent, nu stiu daca gunoiul se mai depoziteaza acolo, noul sistem fiind arderea acestuia direct in ghena, la numai cativa m de padure si de cabane.

De explorat aici ar fi padurea, pe valea raului (cam 13 km de mers pe Galaoia Mare si ajungi la Scaunul Domnunului),

... stanca de la Borzia (nu stiu cum se numeste),

Pe stanca se ajunge destul de usor, traseul este lejer, de la drumul principal, pe podul de la Borzia si apoi tot inainte pe carare pana in dreptul cararii din padure :D

Aici incep niste scari de urcat ... cam 100, daca nu mai mult

si cateva poze de pe stanca:

si iar padurea (pe drumul spre Scaunul Domnului dar pe Galaoia Mica),

... barajul si poienitele superbe.

Oricum ar fi zona este frumoasa si usor accesibila, in special celor din judet care vor sa isi petreaca sfarsitul de saptamana fara a parcurge prea mult timp relaxandu-se la un fotbal...

sau la un gratarel si un pahar de vin cu prietenii....

... sau pur si simplu stand degeaba departe de agitatie...

Ar mai fi de mentionat festivalul de pe Valea Muresului care se tine la Rastolita in fiecare an, dar despre acesta intr-o alta postare :D

Litoralul romanesc - Mamaia

2010-09-05T13:08:00.062+03:00

Mamaia..."Perla litoralului romanesc" sau cea mai renumita statiune de pe Litoralul Romanesc. Anul acesta am incercat altceva...o cazare la un hotel de 4 stele din Mamaia. Dar...trebuie sa recunosc, desi au fost si parti bune...am fost putin dezamagiti.

O sa incep totusi cu lucrurile bune :D Mi-a placut curatenia de pe plaja chiar daca mucurile de tigara sunt inevitabile la noi. Mi-a placut ca desi era plin sezon (luna august) nu era aglomeratie mare si nici tiganie. Chiar daca nu vroiai sa mai inchiriezi un sezlog gaseai loc pentru prosop cam peste tot. Imi place plaja de la Mamaia, cu nisipul fin, si intrarea lina in apa. Apa destul de curata, cel putin noi nu am gasit "chestii" umane plutind prin mare ca in alte statiuni.

Pana la urma, din punctul meu de vedere e locul ideal de pe litoralul romanesc unde ai putea sa iti duci copii (mici). Macar nu trebuie sa ai atata grija lor, desi in jurul locului de joaca nisipul tot trebuie curatat de mucuri de tigari.

Anul acesta au fost foarte multe broscute pe plaja mai ales seara. Inofensive, micute, chiar dragalase:

Ceea ce e infiorator insa sunt preturile excesiv de mari si din pacate nu numai atat. Frapant este raportul calitate-pret. Adica la preturi cat mai mari...calitate cat mai proasta cu putinta. De exemplu, desi ai impresia ca mancarea este ieftina la impinge tava sau la meniul zilei, portiile sunt foarte mici, iar gustul lasa mult de dorit. Servirea este sub orice critica.

In ceea ce priveste hotelul in care am stat (nu o sa ii dau numele) nu prea am cuvinte de lauda. Nu vreau sa generalizez acum (deoarece am intalnit si romani multumiti de alte hoteluri din Mamaia), dar la cel in care am stat noi servirea era sub orice critica. Desi pretul mi s-a parut exagerat dupa ce am plecat de acolo mi s-a parut enorm. Aveam masa inclusa, de fapt, aveam o suma in care trebuia sa ne incadram pe toata perioada sederii noaste acolo, suma de care am tras sa o cheltuim pe toata. Servirea a fost sub orice critica. Chelnarii suprasolicitati, vesela si tacamurile murdare, asteptai sa iti ia comanda si sa iti aduca mancarea foarte mult, curatenia lasa de dorit. Cu toate acestea mancarea era buna, ieftina, si portiile, de multe ori mai mult decat puteai duce.

Vorbind de tentatiile zonei ar trebui sa amintesc de Aqua Magic unde pe noi nu ne-a tentat sa intram (prea mare inghesuiala pe mp si prea putina diversitate ca si distractie) si planetariu/delfinariu de la Constanta.
Daca ignoram pretul mare de la intrare si "smecheriile" care se fac (da-ti-mi 25 de lei si va dau un bilet de student) planetariul a ramas neschimbat fata de acum cativa ani buni cand eram doar un copil. Prezentarea chiar a fost captivanta si vocea doamnei respective foarte placuta.

Sa trecem apoi la atractia turistica 2: Delfinariul...

Pentru un spectacol care a tinut mai putin de 20 minute, am stat la coada inca pe atata:

Problema nu asta a fost ci faptul ca lumea se inghesuia sa nu cumva sa rateze intrarea pe o caldura de 45 grade. Nu era umbra, nu aveai unde sa stai jos si regula zicea ca trebuie sa fi acolo cu 15 min inainte de spectacol.
Si mai ingrozitor a fost dupa ce am intrat si am vazut ca trebuie sa stam exact in bataia soarelui. Erau puse ceva prelate, in cateva locuri insa pur si simplu simteai cum iti prajeste soarele pielea.

Dupa cateva minute de asteptare a inceput si spectacolul (pe care l-a facut de fapt un singur delfin pentru ca ceilalti nu erau dresati):

In continuare, contra cost puteai vizita o sumedenie de expozitii (10-12 lei fiecare intrare):

Urma apoi o mini gradina botanica si una zoologica, toate free:

Tot aici erau cativa ponei care se puteau calari contra cost (dar nu era nimeni la bilete):

Vesnica interdictie care nu se respecta niciodata:

Si cel mai trist peisaj sunt acesti pelicani care erau inchisi fara niciun strop de apa:

Cu toate criticile, un mic sejur pe litoralul romanesc poate fi chiar relaxant (in lipsa de alte alternative). De exemplu poti incepe o noua zi pe plaja admirand un rasarit superb:

... sa incepi ziua printr-o mica inviorare pe malul marii:

... ziua sa stai sa lenevesti pe plaja si sa te racoresti in apa marii

... iar seara sa privesti un superb apus deasupra lacului:

Chiar daca am criticat prea mult in aceasta postare sunt mandra ca avem si noi un petec (putin mai mare) de mare unde ne putem petrece la vila, hotel sau chiar cu cortul cateva clipe minunate alaturi de prieteni sau de familie. Pana la urma de noi depinde sa facem tara sa arate mai bine si turismul sa fie promovat si la noi.

Salard

2010-08-31T19:54:00.016+03:00

Salardul este un sat de munte, situat pe valea Muresului Superior, intre Rastolita si Lunca Bradului, foarte aproape de limita judetului Harghita. Distanta fata de Tirgu Mures este de 76 de km, iar accesul se face pe traseul Tirgu Mures - Reghin - Deda - Salard - Lunca Bradului - Toplita pe DN15 (E578) prin superbul Defileu Deda-Toplita.

Drumul de la Reghin spre Toplita a fost refacut recent, astfel incat peisajul impresionant poate fi acum admirat in splendoarea lui, fara a mai fi atenti la zecile de gropi imense care trebuiau ocolite. Soseaua serpuieste foarte aproape de stanci, iar in dreapta se afla Muresul si linia ferata. Traseul feroviar este, la fel ca si soseaua, foarte aproape de stancile de pe partea opusa, in unele locuri fiind nevoie de constructia unor tuneluri in stanca. Pentru cei care merg la mare dinspre Tirgu Mures cu trenul, zona defileului Deda-Toplita este cea mai frumoasa parte a drumului.

La iesirea din Rastolita, inainte de Salard, se afla o zona denumita "micul Banfi", o replica in miniatura a adevaratului Banfi din statiunea Bradul din Toplita. Aici este un renumit loc de campare pentru turisti, intre calea ferata si raul Mures. pe timpul verii este un loc ideal de relaxare pentru un weekend, la un gratar si la un pescuit!

Inainte cu 200m de intrarea in Salard, se face un pod la dreapta care duce spre zecile de cabane de pe valea Salardului, un mic paraias care se varsa in Mures. Drumul este de data aceasta destul de accidentat si ingust, iar pret de 3-4 km va trebui sa suportat mici zdruncinaturi ale masinilor. Se poate urca lejer si cu masini mici.

Cabanele sunt rasfirate de o parte si de alta a drumului si ofera un peisaj deosebit. Brazii sunt atotstapanitori, aerul este curat, iar linistea te acapareaza cu totul. In aproape toate curtile se pot vedea masini venite din orasele invecinate si oameni care se relaxeaza in aceasta zona de munte, departe de agitatia orasului. Pentru tineri este o zona binecunoscuta si putini vor fi cei din judetul Mures pe care, daca ii vei intreba despre Salard, nu iti vor spune: "Am tras cateva chefuri tare faine acolo!!".

Materialul din care se construieste aici este bineinteles lemnul care nu lipseste din curtile oamenilor. De asemenea, greu vei gasi un localnic care sa nu aiba un gratar in curte. Alaturi de peisajul extraordinar care ti se dezvaluie oriunde ti-ai orienta privirea, se poate remarca felul ordonat in care oamenii isi intretin gospodaria: iarba este cosita si folosita ca si hrana pentru animale, lemnele sunt aranjate intr-o ordine bine definita, iar florile nu lipsesc din peisaj.

Am gasit chiar si o piscina in apropierea cabanei in care am fost cazati.

Cabanele si dependintele sunt construite asadar din lemn. Interiorul multora dintre cabane este renovat si modernizat, astfel incat nu lipseste absolut nimic, nici chiar apa calda. Iata cateva imagini de la cabana unde am fost noi...

Iar despre peisajul din zona... absolut incantator. Se pot face plimbari in zona si se poate urca pe un traseu turistic pana pe varful Salard pe firul apei urmarind marcajul (triunghiul rosu). Traseul se poate parcurge in aproximativ 4 ore si ofera o imagine deosebita asupra Vaii Muresului superior. Cam atat in cuvinte, voi lasa imaginile sa vorbeasca! Si inca ceva... MEGETI ACOLO! NU VETI REGRETA! :)

Baile Felix

2010-06-13T15:34:00.016+03:00

Baile Felix... o adevarata relaxare pentru luna iunie avand in vedere ca sezonul nu a inceput inca. Preturile de cazare sunt relativ mici acum, iar la bai nu e inghesuiala deloc.

Statiunea Baile Felix se afla in jud. Bihor, la 9 km de Oradea, km pe care ii parcurgi destul de lejer la dus (la intors e o portiune tare gaurita de drum) pe centura ocolitoare.

Facilităţile existente în această staţiune permit tratarea cu succes a reumatismului şi afecţiunilor neurologice, ginecologice, iar bazele medicale dispun de instalaţii pentru metode ca electroterapia, hidroterapia, aerosoli, masaje, împachetări cu parafină şi alte operaţiuni specifice tratamentelor balneare.

Marea atractie a statiunii sunt de fapt baile termale, de care poti sa beneficiezi fie vara, fie iarna.
Strandul Felix, la care am fost si noi doua zile la rand este cel mai mare din statiune. A fost renovat in 2009 acum fiind cel mai modern strand din aceasta parte a tarii. Intrarea este 20 lei pentru adulti dar ceea ce nu imi place este ca o data ce ai iesit platesti din nou biletul. In incinta strandului se gasesc tot felul de tentatii: restaurant impinge tava, inghetata, mititei etc. Baile sunt foarte curate si ingrijite.

Drumul spre strand este impanzit cu tentatii...

... si mini piata in care gasesti dimineta capsuni la 10 lei, la amiaza la 8 lei, iar seara ajung la 6....

vesnicii caini vagabonzi...

In interiorul strandului se gasesc 2 bazine pentru copii, 1 bazin cu valuri (in care apa e cam rece dupa ce ai iesit de la 36 de grade), si inca 3 bazine cu apa caldaaaaa.

sezlonguri cate vrei...in acesta perioada a anului:

Mie imi place mult ciupercuta din care tasneste apa si iti face un masaj de parca 100 de maini actioneaza cu putere asupra ta deodata.

Tasnitoarea era numai buna sa te mai racoresti putin pentru ca apa era mai rece decat in bazin.

O alta chestie pe care era "bataie" erau locurile de "jacuzzi" sau "bule" la care aveai mari sanse sa nu apuci daca nu erai pe faza.

Pentru distractie este un topogan care functioneaza la anumite intervale orare. Merita incercat.

O alta atractie a statiunii sunt lacurile impanzite de nuferi albi termali. Seara, cand am fost sa ii admiram nu era deschis nici unul, insa a doua zi dimineata aratau superb - toti erau infloriti. Asa ca am aflat ca nuferii se inchid noaptea :D
Cam asa aratau nuferii seara:

iar ziua....

Pe langa nuferi, se pot admira cateva specii de Lotusi. Acestia au fost aclimatizati, fiind adusi din India si Pakistan, Africa si Asia. Noi nu am observat decat o specie, sau cel putin unul singur care era inflorit :p (dar era tare frumos)

In rest, printre frunzele mari de nuferi inotau multe broscute si broaste testoase (la care bineinteles ca oamenii le arunca de mancare), pestisori albi, aurii si..cred ca am vazut si negrii :D

Aici broscutele stau la soare in mijlocul lacului pe o insulita.

Imediat in apropierea lacurilor de nuferi se afla un izvor de apa termala, care sincer nu am aflat inca ce proprietati are si nici nu l-am incercat, dar erau destui care isi umpleau sticlele.

In statiune se gasec multe terase, locuri in care poti sa iei masa la preturi accesibile. Noi am fost aici si am mancat pizza doar intr-o seara pentru ca in rest am avut mancare in frigider la pensiunea in care am fost cazati :D.

Bineinteles ca iar am uitat sa facem poza de la inceput...

Ceea ce ne-a placut: sosul de pizza era inclus in pret, si nu era doar un sos ci...

Si in final, pensiunea in care am fost cazati, Pensiunea Karisma, si de care am fost foarte multumiti, parcul din zona si un parculet pentru copii la care m-a deranjat putin lipsa verdetii.

Si sa nu uitam de vechile hoteluri ale statiunii:

M-as intoarce cu placere acolo (chiar si daca as avea copii mici, pentru ca este un loc tare linistit si curat) dar nu in lunile de vara cu "trafic intens" :D. Merita incercat macar un sfarsit de saptamana.

Maramures

2010-05-10T20:20:00.032+03:00

Nu am crezut ca poate fi atat de frumos...

Te primeste cu un peisaj superb, exact la terminarea judetului Bistrita-Nasaud, pe DN17C. Te face chiar sa opresti masina si sa admiri privelistea incantatoare. Te ademeneste cu o istorie deosebit de frumoasa, te atrage prin farmecul naturii, al caselor si manastirilor de lemn si mai ales prin ospitalitatea oamenilor, care nu dau obisnuitul "buna ziua", ci zic "Domnul fie luminat" sau "Hristos a Inviat", te intreaba de unde esti si iti zambesc cu o expresie calma si senina... E Maramuresul. Nu e cum mi l-am imaginat din ceea ce mi-au spus cei care au mai trecut pe acolo, e cu mult mai frumos si mai primitor.

Si ca in putine locuri din Romania se mai poarta costumele nationale specifice. Daca veti ajunge duminica pe ulitele satului, veti vedea copiii, femeile, barbatii pastrand inca traditia straveche.

Destinatia noastra este Pensiunea Miuta din Sapanta, celebra localitate in care se afla Cimitirul Vesel. Dupa cum spuneam, ospitalitatea e la ea acasa. Totul este foarte curat si aranjat intr-un mod placut.

Bineinteles, casa gazdei noastre este construita in cea mai mare parte din lemn, iar motivele specifice maramuresene nu lipsesc din peisaj.

Curtea este imensa. Toate casele din zona au in spatele casei foarte mult teren ocupat cu livezi sau iarba pentru animale. Noi am avut ocazia sa ne dam intr-un leagan, sa facem niste gratare si sa ne relaxam intr-o ciuperca ridicata de gazdele noastre cu ceva timp in urma.

De la intrarea in localitate remarcam celebrul "albastru de Maramures" la poarta specifica zonei care incadreaza soseaua.

Cimitirul Vesel de la Sapanta este atractia micului sat maramuresean Sapanta situat foarte aproape de granita de nord a tarii. Crucile scrise intr-un mod haios sunt opera sculptorului si pictorului Stan Ioan Patras. Dupa moartea lui, opera a fost continuata de catre unul dintre ucenicii sau, Dumitru Pop. Autorii ironizeaza moartea cu un umor debordant si alunga tristetea din jurul acestui eveniment nefericit din viata oamenilor.

In preajma cimitirului se afla cateva tarabe unde se vand fel de fel de lucruri de artizanat. La aproximativ 300 de metri de Cimitirul Vesel se afla casa memoriala a lui Stan Ioan Patras.

Manastirile din lemn sunt intalnite aproape in toate localitatile din Maramures si reprezinta o "emblema" a acestei zone a tarii. Nicaieri in Romania nu vei gasi atatea biserici de lemn ca in Maramures. In general, bisericile de lemn sunt amplasate pe coline si domina vizual peisajul zonei. Interiorul bisericilor este modest, nu foarte inalt, insa picturile murale, icoanele pe lemn si sticla, mobilierul simplu si atmosfera extrem de linistita iti dau un sentiment de sacralitate ca nicaieri altundeva.

In Sapanta se afla cea mai inalta biserica de lemn din lume. Biserica este o adevarata capodopera, ca dealtfel cele mai multe dintre bisericile de lemn din Maramures. A fost construita in anul 1766 de mesterul Ioan Macarie pentru comunitatea greco-catolica din Sapanta.

In jurul acestei biserici s-a raspandit o legenda foarte interesanta: se spune ca, inainte de a intra in biserca intr-o zi de slujba, preotul satului a mancat carne de sarpe. Din aceasta cauza, s-a starnit un vant foarte puternic care a maturat de pe fata pamantului vechiul lacas de cult al satului, iar preotul si-a pierdut mintile din aceasta cauza. Satenii au hotarat apoi sa faca o intrecere intre cei mai buni mesteri contructori de biserici. Mesterul Ioan Macarie a iesit invingator, el reusind in 6 ani sa ridice aceasta capodopera culturala.

Drumul catre biserica este amenajat printr-o mica padure. Aleea este "strajuita" de celebrele porti maramuresene. Daca pastrati linistea, va veti putea intalni si cu niste veverite...

In curtea bisericii puteti admira un rond superb de flori. Noi am gasit niste lalele suberbe, de toate culorile, care dadeau si mai multa viata lacasului de cult.

Manastirea Barsana este situata in localitatea cu acelasi nume, pe malul drept al raului Iza, la 20km sud-est de Sighetu Marmatiei. Localitatea a fost atestata documentar prima data in anul 1326. Piatra de temelie a manastirii a fost sfintita in anul 1993, cand a inceput si constructia efectiva pe locul in care in trecut a fost vechea manastire, distrusa in timpul ocupatiei habsburgice din Transilvania dinainte de 1918. In timpul comunismului nu s-a permis reconstructia manastirii datorita regimului ostil al perioadei vizavi de lacasele de cult.

Sighetul Marmatiei este situat la o distanta de aproximativ 15km de Sapanta, la confluenta raurilor Iza si Tisa. Este un oras frumos, in care oamenii sunt la fel de primitori.

Primul obiectiv vizitat a fost Memorialul Victimelor Comunismului si Rezistentei in care este redata o parte mai "nefericita" a istoriei: comunismul. Fosta inchisoare a orasului, folosita de regimul comunist pentru exterminarea elitelor Romaniei, a fost transformata intr-un memorial al durerii care a fost pus sub egida Consiliului Europei in anul 1995.

Muzeul este cunoscut si sub denumirea de Memorialul Durerii, fiind initiat si realizat de catre Fundatia Academia Civica al carei presedinte fondator a fost Ana Blandiana. Vizitarea memorialului poate dura 3-4 ore intrucat muzeul este foarte bine documentat si organizat.

Muzeul Satului Maramuresean din Sighet merita de asemenea vazut. Muzeul este constituit ca o rezervaţie de monumente de arhitectură ţărănească, urmărindu-se recrearea unui sat cu specific zonal, cu case şi gospodării grupate pe principalele subzone ale Maramureşului istoric. Seamana intr-o oarecare masura cu Muzeul Satului din Sibiu, dar este ceva mai mic. Casele specifice maramuresene au un farmec aparte. Lemnul este materialul de baza din care erau construite casele din aceste zone.

Alte obiective turistice in Sighet sunt Muzeul Etnografic al Maramuresului unde se pot vedea obiecte folosite de-a lungul timpului în ocupaţiile de bază din zona Maramureşului. De asemenea sunt expuse icoane pe sticlă şi lemn, piese din portul popular, măşti şi costumaţii, purtate cu ocazia datinilor din preajma sărbătorilor de iarnă. Se mai pot vedea de asemenea si Muzeul Culturii Evreiesti, cu o expoziţie dedicată sigheteanului laureat al premiului Nobel pentru pace Elie Wiesel, precum si Casa-Muzeu Dr. Ioan Mihalyi de Apşa.

Statiunea Borsa este renumita in special pentru atractiile din timpul iernii: telescaunul si partia de schi. În Zona Borşa au fost delimitate şase perimetre care se bucură de statutul de rezervaţii naturale: Rezervatia Pietrosu Rodnei, Rezervatia Cornu-Nedeii - Ciungii Balasanii, Rezervatia Salhoi-Zambroslaviile, Rezervatia mixta Pestera si Izvorul Albastru al Izei, Rezervatia Piatra Rea si parcul National Muntii Rodnei.

Cascada Cailor este una dintre cele mai frumoase cascade din Romania, formata pe versantul nordic al Munţilor Rodnei, in apropierea statiunii turistice Borşa. Apa rezultata din topirea zapezii si din ploi se aduna intr-un circ glaciar si de acolo se pravaleste in jos, formand cascada in mai multe trepte cu caderi succesive de 40 de metri apoi 20 de metri si din nou 40 de metri.

Accesul se poate face fie pe jos, pe o poteca, timp de aproximativ 1 ora sau cu telescaunul din Borsa. Noi am ales poteca... peisajul a fost din nou extraordinar!

Mai exista si multe alte locuri pe care le puteti vedea in Maramures. Fiecare sat are istoria si farmecul lui, si fiecare coltisor merita explorat. Vizitati Maramuresul, nu veti regreta!

Lunca Ilvei

2010-04-19T09:11:00.029+03:00

Despre satul Lunca Ilvei nu sunt multe povestioare de spus. Peisajul superb spune totul.

Satul e localizat in vecinatatea muntilor Bargau, la cativa km de pasul Tihuta (aprox. 9 km).

Este un sat curat si simplu in care oameni sunt foarte primitori. E un loc unde poti sa iti gasesti linistea departe de tumultul orasului. Peisajul este deosebit. Noi am avut parte de vreme ploioasa (a nins doar in ziua in care am plecat) asa ca nu am putut profita de prea multe drumetii. Peisajul pe care l-am surprins era invaluit in ceata...

Am fost cazati pentru 2 nopti la Pensiunea Rustica Lunca Ilvei cu masa inclusa la un pret foarte bun. Mancarea a fost foarte buna si multaaaa, iar gazda foarte simpatica.

...cu loc de joaca pentru copii (la noi nu a fost cazul...inca):

...pe aici se urca spre camere

...holul...rustic :P

...si una din camere, cea in care am fost noi cazati cu doua televizoare pe post de bibelou :D

Baia nu are rost sa o aratam - lasa mult de dorit (mie sincer nu prea mi-a venit sa fac niciun dus acolo). :D

...locul de luat masa...cu adevarat rustic

Din vorba in vorba am aflat ca aceste obiecte "rustice" care oglindesc vechea traditie a poporului roman sunt foarte greu de gasit in prezent si costa foarte mult. De exemplu acest brau lucrat manual ni s-a spus ca a costat 50 de euro. Se pare ca noi nu mai pretuim acum aceste lucruri (se poate ca multi le-am aruncat la gunoi la un moment dat - farfurii pictate, vase, brauri si alte obiecte vestimentare) care totusi sunt considerate "raritati" si se valorifica in euro.

...si cateva imagini din bar

..si locul unde se putea face gratarul (doar din pasiune pentru ca oricum carnea era de acolo si o puteau praji ei):

Desi vremea a fost nefavorabila am fost plimbati cu sania trasa de cai, apoi extra bonus calare (pe doritori bineinteles) pe un calut superb.

Am mai vizitat, impreuna cu gazda noastra pepiniera silvica, un loc foarte frumos amenajat:

Am inteles ca acesti brazi ocrotesc de soare niste braduti mai mici care sunt plantati intre ei si acum nu se vad de zapada :D

S-a facut si o pastravarie mare care deocamdata nu are pesti...

Foarte impresionant a fost sitemul de incalzire al serei si anume era o incapere cu un cuptor mare care functiona pe baza de rumegus (asta presupunand ca cineva sa fie mai mereu acolo sa arunce rumegus in foc).

Daca nu ar fi plouat am fi luat trenul spre Vatra Dornei (cam o ora de mers cu acceleratul), sau am fi facut o plimbare cu caruta sau cu sania pana la castelul(hotelul) lui Dracula prin padure.

Lunca Ilvei este o zona care desi nu are multe de povestit merita vazuta datorita peisajului superb si a linistii pe care o confera zona iar pentru cei nepretentiosi recomandam cazarea la Pensiunea Rustica cu 3 mese incluse pe zi :D.

Praid

2009-09-22T18:56:00.018+03:00

Localitatea Praid este cea mai mare comuna din judetul Harghita si cuprinde si satele Ocna de Jos si ocna de Sus. Aici se ajunge pe DN13, distanta fata de Targu Mures fiind de aproximativ 65 km. Praidul este un important nod rutier, in mijlocul comunei fiind intersectia care desparte drumurile de Odorhei si Gheorgheni (spre pasul Bucin).

Denumirea de Praid vine de la cuvantul maghiar "parajd" care inseamna mic teren cu iarba sau pasune mica cu iarba. Mica statiune este strabatuta de raul Tarnava Mica si de afluentii acestuia, fiind un adevarat punct de atractie pentru turistii care au nevoie de tratament, dar si pentru cei care vor doar sa viziteze mina. Praidul este asociat cu "Tinutul sarii" intrucat aici este localizata una dintre cele mai importante saline din zona Tarnavelor, dar si din tara.

Ca si localitate, Praidul a aparut in anul 1550, dar primele exploatari saline sunt atestate inca de pe vremea romanilor. Baza de tratament este deschisa din 1980, dar exploatarea sarii se realizeaza inca din anii 1700.

Din start, cea mai mare atractie a zonei este salina unde coboara zilnic o multime de turisti. Accesul in salina se face cu autobusul care pleaca la intervale orare de aproximativ 30 de minute si are sarcina de a transporta turistii pana salina amenajata destinata tratamentului sau vizitarii. Tariful pentru vizitarea minei este de 20 lei pentru adulti si 10 lei pentru elevi. Cei care merg la tratament beneficiaza de un tarif mai redus, de 8 lei de persoana.

Tratamentul la salina presupune practic inhalarea aerului din mina, deosebit de benefic pentru caile respiratorii. In galerii au fost amenajate locuri de joaca pentru copii, leagane pentru relaxare, o cafenea, expozitii de obiecte sculptate in sare, panouri cu prezentarea istoriei salinei si a zonei Praidului, chiar si o capela unde in fiecare zi de miercuri, joi si vineri se tin slujbe pentru diferite confesiuni religioase.

Un clovn foarte priceput intretine atmosfera...

In afara salinei, mai exista si alte atractii. Una dintre ele este Dealul Sarii situat in imediata apropiere a comunei. Aici este inmagazinata o cantitate impresionanta de sare (circa 3 mld de tone) iar zona este un obiectiv turistic consacrat intrucat exista si un traseu de urmat pe aceste dealuri. Fenomenele carstice specifice masivelor de sare sunt intalnite la tot pasul si sunt deosebit de frumoase. Traseul cuprinde o oprire si la vechea mina de sare, care azi nu mai functioneaza.
O alta atractie este Strandul sau Baza de agrement si tratament situat in imediata apropiere a intrarii in mina de sare, la aproximativ 200 de metri pe drumul care duce spre Dealul Sarii. Baza dispune de 2 bazine exterioare cu apa sarata, unul pentru adulti si altul pentru copii. Pe timpul verii, strandul este arhiplin de turisti care beneficiaza si de dusuri, vestiare, locuri pentru plaja si chiar de un bar cu terasa.

Casa memoriala a scriitorului Aprily Lajos a fost inaugurata in 1991 si prezinta manuscrise si obiecte personale care au apartinut poetului maghiar.

Posibilitatile de cazare in Praid sunt atat la pensiunile locuitorilor din comuna, cat si la hotelul Praid, clasificat la categoria 2 stele. Pretul unei camere pentru o noapte este de aproximativ 60 de lei. Va veti alege atat cu un tratament "purificator" in salina cat si cu o sumedenie de obiecte de artizanat... asta daca va hotarati sa vizitati standurile arhipline ale vanzatorilor de produse de acest gen.

Noi ne-am cazat la una dintre multitudinea de pensiuni, la un localnic amabil, pentru 55 lei/camera/noapte. Pretul a fost excelent avand in vedere ca am avut caldura in camere, curatenie exemplara, o bucatarie la dispozitie, gratar, foisor si... chiar si fructe (mere si struguri la discretie).
Asadar, daca doriti sa petreceti cateva zile departe de oras si sa va relaxati intr-un cadru primitor, aproape de natura, nu ezitati sa alegeti Praidul!

Vama Veche

2009-09-16T14:14:00.019+03:00

Vama Veche... ultima statiune de la mare inainte de granita cu bulgarii...

m-a surprins intr-un mod foarte placut. Ma asteptam sa vad acolo o gramada de pletosi cu bocanci, beti sau si mai rau... drogati. Am gasit insa o statiune linistita cu oameni civilizati (care stiu sa foloseasca cosul de gunoi si nu au nici un fel de treaba cu nimeni), rokeri dar nu exagerat de multi, liniste pe plaja, curatenie dar si preturi putin mai piperate decat in Costinesti.

Cazare gasesti in functie de pretentii si preferinte: e gratis camparea pe plaja cu cortul (in schimb platesi 2 lei un dus si 1 leu la toaleta - asa se explica de ce naoptea si dimineata lumea urina in mare:D)

Mai poti campa cu cortul la preturi cuprinse intre 7-15 lei/noapte in curte la oameni sau la campinguri, daca esti putin mai pretentios poti lua o camera pentru 80-100 lei/noapte. Noi am ales varianta cu cortul dar nu pe plaja si nici langa, ci la un camping - Marina Camping- unde am putut lasa si masina in curte.

Locul era destul de civilizat, serveau si mancare, era o cladire pentru dusuri si WC (e drept ca aducea mai mult a grajd dar cel putin aveam apa calda pana la orele 23:00).

Locuri de luat masa nu sunt foarte multe, noi am incercat la Barba Neagra unde am mancat o pizza cu blatul cam subtire si o salata de ton destul de bunicica la preturi acceptabile.

In rest sunt tarabe de unde te poti alege cu suveniruri la preturi cam piperate, un magazin cu diverse obiecte pentru farse in care vanzatoarea e foarte simpatica si iti prezinta fara sa o intrebi nimic marfa intr-un mod foarte haios si multe rochite inflorate de vanzare (care aratau super ce e drept):

Pe plaja e curata, sunt si cosuri de gunoi aproape de apa, nu e inghesuiala, lumea e civilizata, mucurile de tigara sunt prezente si ele dar in cantitati mult mai mici, sezlongurile cu umbrelute insirate aliniat te imbie sa ocupi loc si iti oferta putina umbra.

Urme de pescarusi dupa rasarit...

In apa e plin de alge, de care se bucura numai copii care au nevoie de "salata" pentru castelele de nisip. Oare aceste alge nu s-ar putea valorifica in loc sa le lasam sa putrezeasca pe mal?

Noaptea pe plaja este o discoteca in aer liber aproape de corturi, insa muzica nu bubuie, e linistita, e muzica veche. Se incinge un foc de tabara si plaja se umple de tineri care se aduna in grupulete si chefuiesc pana in zori.

La rasarit (5.30 dimineata) inca ii poti vedea pe plaja ascultand muzica. Noaptea de-abia acum se termina. Unii (putini) admira rasaritul...

Altii, inca sub efectul alcoolului, fac tot felul de nebunii...

iar altii...pur si simplu se gandesc cu nostalgie la anii care au trecut...

Desi oamenii sunt destul de ok in vama trebuie sa mentionez ca sunt niste mici infractori (hoti) care de fapt sunt patrupede si de care trebuie sa te feresti foarte bine. Acestia sunt hotii de pantofi, huse de saci de dormit, adidasi si sandale. Si nu am vazut doar unul... ci mai multi cu apucaturi din astea. Asa ca daca ajungi in vama fi precaut la pantofi.

In rest e haios in vama, e plin de tineri care ajung acolo doar cu bani de drum si fac tot posibilul sa castige ceva pentru a ramane cat mai mult acolo (erau chiar si cativa care vindeau crabi vii, la 5 lei buc :D).

E plin de sloganuri care de care mai haiose...

Promotii pe plaja (noi am prins una la Coca Cola 0):

...si mult mai multa liniste decat la Costinesti.

In concluzie, suntem norocosi ca avem in tara litoral, dar suntem atat de inconstienti si nerecunoscatori pentru asta incat uitam sa facem din el un loc in care sa ne simtim bine si asta ne duce sa cautam alte locatii de vacanta ingrosand incasarile din turism ale altor tari (inclusiv bulgarii care au aceiasi mare ca si noi). E pacat pentru ca inca se mai pot face multe in tara asta: de la educarea personalului care te serveste cand te duci pe litoral, la campanii de educare a populatiei privind protejarea mediului si la amenzi usturatoare pentru cei care nu respecta legea.

Si da, cred ca se poate face acest lucru fara a mai fi nevoie de noi angajati la stat care sa faca munca de supraveghere. Sunt si asa destui care isi umplu timpul cu... nimic, asteptand sa treaca ziua si sa fie platiti pe banii contribuabililor.

Nu am vrut sa discreditez litoralul romanesc prin aceasta postare, eu chiar m-am simtit bine in Vama Veche (cu mici incidente bineinteles) si m-as intoarce cu placere acolo. As vrea sa trag doar un semnal de alarma impotriva nesimtirii si a indiferentei pentru ca fiecare din noi poate face ceva in acest sens. Asa ca hai sa apreciem mai mult ceea ce avem si sa invatam sa si pretuim.

Litoralul romanesc - Costinesti

2009-08-31T16:41:00.040+03:00

Litoralul romanesc se intinde pe o lungime de aproximativ 72 km intre Navodari si Vama Veche.
La litoral se poate ajunge pe Drumul European E87sau pe calea ferata Constanta-Mangalia.

Desi litoralul cuprinde multe statiuni si zone turistice, anul acesta ne-am oprit la Costinesti si Vama Veche.

Costinesti... statiunea care nu doarme niciodata. Mi-a amintit de adolescenta, de vremea cand inca mergeam la mare cu trenul...in gasca.

Pe de o parte, a ramas acelasi Costinesti, cu cel mai bun kebap de la mare, gogoasa infuriata, discotecile care nu dorm niciodata, cu muzica bubuind in urechi, parcul de distractii, tarabele incarcate... Pe de alta parte, Costinestiul e cea mai murdara statiune de pe litoral, nimanui nu ii mai pasa unde arunca gunoaie atata timp cat sunt gunoaie pe jos, e plin de mucuri de tigara pe nisip, iar seara daca vrei sa te plimbi pe plaja, e mare lucru daca nu calci pe un pahar de plastic lasat de posesorii lui cand au parasit plaja.

Nu pot sa imi dau seama daca cei care vin la Costinesti sunt lipsiti de bun simt si mizerabili, daca devin asa pentru ca au ajuns acolo si nu le mai pasa sau e pur si simplu faptul ca nu este niciun cos de gunoi pe plaja. Am vazut oameni care plecau de la plaja si isi lasau mormanul de gunoaie acolo fara sa le pese ca a doua zi s-ar putea intoarce in aceiasi mizerie. E drept ca am vazut si oameni cu bun simt care isi adunau gunoaiele atunci cand paraseau plaja. Inclin insa sa cred, dupa mizeria care ramane in fiecare seara, ca numarul acestora e extrem de restrans. Oameni buni, oare unde a disparut bunul simt? Sa nu mai vorbesc despre mucurile de tigari care incepeau sa fie mai multe decat firicelele de nisip... si de sitemul romanesc de curatare a plajei... putin eficient.

Cazare in Costinesti gasesti fara probleme, cu cortul max. 15 lei persoana, iar la camera 100 de lei (negociabil). Noi am avut noroc cu o pensiune noua nouta dotata cu aer conditionat si baie in camera, curte cu sala de dusuri (curata), apa calda nonstop, gratar, loc de joaca pentru copii. Totul la un pret foarte bun.

Cat despre mancare, aici poti sa te destrabalezi pe bani putini. Piata e destul de ieftina, iar un meniul zilei se gaseste la max. 15 lei. Sa nu mai vorbesc de kebab (sau kebap cum era scris in unele locuri, nici acum nu am reusit sa aflu cum e corect) pe care il intalnesti la tot pasul. Dupa mai multe incercari, noi ne-am hotarat: la Istanbul Kebap era cel mai bun (exact cum scrie in reclama, doar ca era si adevarat), iar vanzatorul (Ismail ii ziceam noi, bineinteles ca sansele ca acesta sa fie numele lui sunt foarte mici) am senzatia ca ne cam simpatiza, si noi pe el ce e drept. Era foarte spiritual si... priceput in aranjarea kebap-ului. Bineinteles ca acolo am fost serviti si cu nelipsita baclava turceasca.

Apoi trebuie sa mentionez de gogoasa infuriata pe care nu poti sa o ocolesti (cel putin eu, aluatul de gogosi e ca la bunica acasa). Si... mancarea mexicana - cu celebrul sombrero- a carei reclama te innebuneste si pe plaja:

Daca pur si simplu vrei sa te distezi poti incerca una din discotecile de pe plaja. Toate te imbie cu intrare gratuita pana la o anumita ora. Problema e ca portile sunt inchise pana la ora aceea, iar in momentul in care se deschid lumea se imbulzeste inauntru pentru ca intrarea libera e cateva secunde inainte de ora mentionata. Cred ca intrau gratis max. 100 pers. Deci... o mare pacaleala. Noi am incercat discoteca Ring, discoteca lui Geo da Silva, care m-a dezamagit enorm (mai mult Geo da Silva decat discoteca).
Cam asa arata coada de la intrare la orele 22.00 pana la care intrarea era gratis (bineinteles poarta era inchisa si a fost deschisa exact la orele 22.00):

In rest, niste animatoare obosite, Dj cu ochelari de soare sa isi ascunda cearcanele, cu mixaje mai mult sau mai putin reusite, lume putina, cred ca nici de jumatate nu era plina discoteca, preturi uriase, putin spectacol, si show-urile promise care nu au mai venit (noi am plecat la 1.30 si nici nu se anuntau). Doar... promisiuni:

A, si sa nu uit: taxa la WC-ul discotecii e de 1 leu. Pai mai Geo draga poate tu nu sti dar la spatiul pe care il ai acolo trebuie sa asiguri toalete persoanelor care iti viziteaza discoteca din care nu mai pot iesi o data ce au platit biletul pana la 1 noaptea, ca vezi doamne mai trebuie sa plateasca apoi 20 lei daca se intorc. Stampila se gaseste doar la 1 noaptea. Pana la urma e alegerea ta. Mai bine dai 2-3 lei la toaletele lui Geo decat sa iesi sa faci gratis la vreo terasa si apoi sa platesti iar 20 lei intrarea. Fiecare cu strategia lui de marketing. E si asta cu WC-ul public o afacere, ca doar e criza. Ca in ziua de azi nu mai poti merge sa te distrezi la discoteca daca nu ai 5-6 lei in buzunar
fata de pretul de la intrare ca doar nu o sa-ti explodeze vezica.

O alta distractie ar fi pe plaja: jet ski-ul, banana, hidrobicicleta la preturi cat de cat acceptabile:

In rest, lume cat cuprinde, mare inghesuiala...

Liniste e doar dimineata devreme (plaja se umple dupa ora 10)...

...sau seara tarziu:

Aici cred ca doua meduze faceau sex :D desi e interzis pe plaja.

Cam atat despre Costinesti, sincer eu am fost profund dezamagita de el. Poate din cauza ca am crescut? Nu as vrea sa il descreditez in ochii nimanui... dar... eu nu cred ca ma voi intoarce curand acolo.

Delta Dunarii - Murighiol

2009-08-31T16:41:00.020+03:00

Delta Dunarii este o bogatie inestimabila pe care o are tara noastra. Putem spune ca este un tinut "exotic" in care natura a strans peste 1200 de specii de copaci si de plante si cea mai bogata fauna ornitologica de pe continent (peste 300 de specii de pasari si colonii unice de pelicani). Amatorii de pescuit pot intalni peste 100 de specii de peste, dintre care amintim sturionii si heringul de Dunare, de la care se obtine caviarul.

Delta ocupa o suprafata de 2.681 km patrati fiind cea mai mare rezervatie de acest gen din Europa. In 1991, UNESCO a inclus Delta Dunarii pe harta rezervatiilor biosferei, conferindu-i in acest fel statutul pe care il merita: acela de monument al naturii.

Murighiol este o localitate situata in Delta Dunarii, in partea estica a judetului Tulcea, la 38 km de municipiul Tulcea. Drumul judetean care face legatura intre Tulcea si Murighiol (DJ 222c) se termina aici... Dunavatu de Jos este insa ultima localitate in care se poate ajunge cu masina, accesul pana acolo facandu-se pe Dc9, inca 8 km de la Murighiol. Dupa Dunavat, apa este atotstapanitoare, iar accesul in Rezervatia Biosferei se poate face doar cu barca sau cu vaporul.

Din Murighiol, doritorilor de clipe de liniste in mijlocul naturii li se ofera posibilitatea de a ajunge in localitati situate in inima Deltei, precum Crisan, Caraorman, Uzlina sau Sfantu Gheorghe. Nu este deloc greu sa gasesti aici localnici binevoitori care sa te primeasca cateva zile si sa te desfete cu bunatati (bineinteles, nelipsitele preparate din peste). Practic, din asta traiesc locuitorii din aceste zone.

Din acest an s-a instituit si o taxa de intrare in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii. Aceasta este de 10 lei si se plateste la Tulcea, insa, este mai mult decat optionala. Unii zic ca trebuie sa se plateasca, altii sunt de parere ca e inutila, unii o platesc, altii nu... Oricum, nu te verifica nimeni, va spunem asta din proprie experienta!

Posibilitatile de cazare in Murighiol sunt multiple: pensiuni cu servire la restaurant, vaporase plutitoare sau cort pe malul Dunarii. Noi am ales cortul, pe care ni l-am instalat pe malul Dunarii, dupa ce am parcurs un drum destul de denivelat.

Daca ajungeti in oricare colt al Deltei nu ratati sub nicio forma borsul pescaresc, din care orice vizitator al acestei zone trebuie sa guste cel putin o data in sejurul pe care il petrece aici. Noi am servit borsul de peste cu mujdei la restaurantul motelului Halmyris. Nu a fost extraordinar, dar a fost gustos.

Privitul valurilor Dunarii izbindu-se de mal, vaporasele care trec necontenit, pescuitul... macar la o sticla de vin si la o poveste cu prietenii sunt activitatile care se fac in Delta. Relaxarea este cuvantul de ordine aici, iar incarcarea bateriilor este urmarea logica a acestei stari...

Probabil veti scapa destul de greu de tantari... Este plin de tantari in perioada verii, dar o data cu lasarea intunericului roiul se mai rareste... desi micile insecte "insetate" va vor astepta la iesirile din refugiile in care veti locui... Materialele de protectie sunt necesare, dar nu au efect intotdeauna.

Plimbarea cu barca este inca o activitate obligatorie! Noi ne-am inteles cu un barcagiu pentru 3 ore de plimbare pe cateva lacuri si zone de interes din zona. Tariful a fost de 180 de lei, acceptabil zicem noi. Am fost foarte multumit de ce am vazut...

Nuferii albi si galbeni se intindeau atotcuprinzatori pe suprafata apei....

Canalele inguste, cu vegetatia specifica deltei, cu arbori ale caror radacini noduroase cresc la suprafata si stufaris care ascunde o sumedenie de vietati...

Pasari, multe pasari, foarte multe pasari. De la lisite, cormorani, egrete albe si negre, pescarusi, rate de toate felurile, lebede si pelicani, le-am vazut pe toate in jurul nostru in mica noastra expeditie...

Am fost multumiti... pentru o singura zi, am vazut foarte multe. Am parasit Murighiolul cu promisiunea de a reveni intr-o zi in Delta, dar pentru a petrece si mai mult timp in mijlocul naturii, departe de viata tumultoasa din aglomerarile urbane.

Va invitam si pe voi sa vizitati Delta! Cu siguranta nu veti regreta!

Vulcanii Noroiosi (Buzau)

2009-08-19T22:13:00.010+03:00

Rezervatia naturala Vulcanii Noroiosi este situata in zona Paclele din judetul Buzau. Practic, vulcanii sunt in raza comunei Berca si au fost remarcati pentru prima data de catre francezul H.Cognand in anul 1867 cu ocazia unor prospectiuni petroliere in zona. ai tarziu, au fost descrisi de catre Grigore Cobalcescu - geolog si paleontolog (1883), Grigore Stefanescu - geolog, paleontolog si explorator (1890) si Mircea Peaha (1965).

Fenomenul de "vulcan noroios" se deosebeste de un vulcan propriu zis prin produsele de eruptie, forme si dimensiuni. Vulcanii noroiosi iau nastere prin eruptia gazelor naturale, a miscarilor seismice sau a emanatiilor postvulcanice. In zona Buzaului, aceste forme de relief s-au format datorita emanatiilor de gaze din zonele cutate si faliate ce aduc la suprafata noroi.

Alunecarile de teren, despaduririle, ploile torentiale, scurgerile de noroi dau intregii rezervatii un aspect destul de bizar, selenar chiar. Pe langa vulcanii noroiosi, principala atractie a rezervatiei, trebuie sa mai amintim totusi prezenta unor plante rare. Este vorba de gardurarita, care se intalneste in partea vestica a rezervatiei, o planta originara din Asia, fiind intalnita in Romania doar in aceasta zona, apoi o serie de asociatii vegetale caracteristice zonelor de silvostepa: colilia, pirul stepic, iarba de sadina, soschiul, ruscuta de primavara.

In zona Berca se gasesc 3 areale cu vulcani noroiosi si anume: Paclele Mari, Paclele Mici si Paclele de la Beciu. Accesul in zona se face de la DN10, din localitatea Satuc (parte a comunei Berca), situata la 18km distanta de Buzau in directia Intorsatura Buzaului. Din Satuc, se face un drum la dreapta, marcat corespunzator, iar dupa trecerea de podul de peste Buzau, urmeaza o intersectie de unde se vireaza la stanga.

Dupa aproximativ 15km se ajunge la vulcani, dupa ce se trece prin satele Joseni si Policiori. Drumul este marcat cu indicatoare, care sunt de mare folos intrucat oamenii din zona nu sunt foarte primitori.

Intrarea in rezervatie costa 1 leu pentru elevi, 2 lei pentru studenti si 4 lei pentru adulti.

Zona este destul de saraca, iar oamenii traiesc practic din ceea ce isi cultiva prin gradini. Seceta este un fenomen care a pus stapanire pe intraga zona, iar praful si aspectul destertic al dealurilor si a vegetatiei destul de rare sunt atotstapanitoare.

Locurile de campare sunt destul de rare, zona Paclelor practic fiind un "camp deschis". Nu prea exista firicele de apa pe malul carora sa iti poti intinde cortul. In zona rezervatiei insa exista o pensiune, la care se poate servi si masa zilnic. Noi am cautat mult de tot un loc de cazare in zona, incercand sa beneficiem de bunavointa oamenilor si sa campam in curtea unui localnic, dar nu am fost primiti nicaieri.

In cele din urma am primit un "pont" de la un paznic al unui atelier service din Berca: pe dealul din apropierea satului Ojasca (la cativa km din Satuc spre Intorsura Buzaului) se afla o pensiune construita pentru copii nevoiasi. Ne-am incercat si acolo norocul si am fost primiti de un domn extrem de binevoitor. Pensiunea se numeste Camp Eli si este situata in satul Ojasca. Am avut tot ce ne-am dorit: un petec de iarba unde sa ne intindem corturile, chiar si dusuri si un gratar.

Avand in vedere ca fenomenul de "vulcan noroios" nu mai este intalnit in multe zone ale planetei, ne putem declara norocosi ca avem parte de o asemenea zona la noi in tara. Asadar, vizitati si vulcanii nostri noroiosi!!

Apuseni (Ponor)... izolarea de lume

2009-08-17T14:39:00.052+03:00

Ponor, este o comuna din Muntii Apuseni (grupa Trascaului), jud. Alba, un loc tare drag mie unde poti sa iti gasesti linistea oricand si sa iti incarci bateriile pentru viata tumultoasa pe care o ducem zi de zi.

O sa vorbesc in mod special despre un sat din aceasta comuna si anume Dupa Deal.
Nu este inca o zona turistica cunoscuta si uneori sper sa nu fie pentru a ramane asa cum este. Satul este situat intr-o depresiune inchisa, imprejmuita de culmi inalte.

In ultimii ani s-a facut un drum destul de bunicel (asta pe perioada cand era Victor Ciorbea prim-ministru al Romaniei, acesta avand parintii chiar in aceas sat) pana jos in vale, dar nefiind asfaltat se strica pe an ce trece tot mai tare.

In urma cu cativa ani se putea merge cu masina numai pana sus in deal de unde coborai pe jos aproximativ 20-30 min pana in vale. Imi amintesc cu placere de pe vremea cand eram mica de plecarile de acolo, noi copii urcam dealul pana la masina calare :))

Casele sunt foarte rasfirate si au un aspect tare pitoresc.

Desi majoritatea sunt de lemn si au acoperisul din paie sunt totusi foarte rezistente.

In general, oamenii traiesc cu ceea ce au in casa si in gradina. Copii nu au mai ramas in sat de aceea vechea scolita a fost lasata in paragina. Din cate am inteles de anul acesta se ocupa cineva de ea, acolo fiind gazduiti diversi copii in tabere, fara insa a avea conditii foarte bune de cazare.

Locuitorii satului sunt foarte in varsta. Ceea ce e de remarcat insa e puterea acestor oameni in ciuda varstei inaintate. Cred ca media de varsta a celor care locuiesc acolo e de 80-90 ani, desi viata lor este destul de dura.
E interesant cum acesti oameni nu au nevoie nici de televizor, nici de telefoane mobile (nici exista semnal, abia anul trecut s-a instalat un releu de Cosmote) si nici de alte lucruri pe care noi le consideram vitale in ziua de azi. Exista un singur magazin si acela se afla sus in sat. Oferta insa e limitata: aduc paine o singura data pe saptamana (joi) si... nu au inghetata:D.

Ca si obiective turistice chiar in satul Dupa Deal este Piatra Nicaia pe care n-am urcat niciodata inca:
...si...o formatiune rotunda intr-un mic pisc la care mie imi place sa ii zic..."Gaura":

Drumul e accesibil pana la gaura, din vale faci cam 30 min. Acolo gasesti pietricele cu "sclipici" :D si cred ca Gaura s-a format prin eroziune deoarece acolo e o zona mai calcaroasa. M-a speriat odata acolo un vulpoi la care ii auzeam pasii prin padure si am crezut ca e un urs. Peisajul e superb de sus, iar copacii din padure au o vechime considerabila:

Putin mai jos, la poalele muntilor se afla si un parau care strabate Cheile Geogelului:

Cheile Geogelului ofera niste peisaje superbe, insa din cauza luminozitatii nu am reusit in niciun an sa redam realitatea asa cum e ea:

Dupa acestea, drumul se bifurca si o poti lua spre Bradesti:

...sau poti continua pana ajungi la o alta bifurcatie unde poti sa alegi trei destinatii: Intregaldele, Cheile Pravului, la capatul carora este o cascada si Cheile Rametului la capatul carora se afla Manastirea Ramet.

Primul traseu (spun eu) e destinat amatorilor de senzatii tari si nu pentru ca e stancos sau abrupt, ci pentru ca nu e marcat si drumul e foarte greu accesibil:

Exista o gramada de treceri peste parau (podulete vechi, copaci cazuti), asta in cazul in care nu te hotarasti sa treci direct prin apa:

...apa, buruieni, stanci, padure...pustietate totala, poate te mai intalnesti doar cu niste vaci sau cai (care arata superb)...

...si...cu o maicuta de la Manastirea Ramet care mai vine spre sat sa culeaga plante "rare" cum a zis ea si sa aiba grija de biserica in care nu se mai tin slujbe acum.

Mai e o singura casa locuita de sus din vale pana in satul Oncesti. Restul caselor au fost lasate in paragina:

Am incercat traseul de doua ori dar nu am ajuns la finalul lui (adica cascada).

Despre traseul spre Intregalde nu stiu foarte multe dar din auzite stiu ca sunt cam 3 ore de mers.
Spre Manastirea Ramet traseul nu se poate urma decat daca nu a plouat si apa e mica deoarece o buna portiune de drum trece prin apa. Uneori apa ajunge chiar si la doi metri adancime fapt pentru care sunt montate lanturi pe stanci. In Cheile Ramet se gasesc flori de colt, planta protejata de lege.

Tot in sat se afla si Pestera Poarta Zmeilor, nume care vine de la numele podului natural care s-a sapat in urma eroziunii calcarului la 15 m de intrarea in pestera. Drumul pana la pestera este foarte dificil, ea putand fi vizitata doar cu surse de lumina.

Desi toate traseele sunt grele pentru ca drumul nu e foarte bine marcat merita vazut pentru salbaticia care caracterizeaza locul, pentru aerul pur si linistea care ti-o aduce. Peisajele, de asemenea sunt minunate.

Eu imi aduc de acolo in fiecare an plante medicinale pe care apoi le pun la uscat sa am de ceai pentru tot anul. Anul acesta am aflat de o planta noua: sovarv. Am aflat ca se poate folosi atat in ceaiuri tratand o serie de afectiuni cum ar fi: bronsite, afectiuni stomacale, gastrite, dar si ca si condiment (noi am folosit-o deja pentru un sos delicios de spaghetti :P):

Mai sunt si alte obiective: Bisericuta Sfintii Arhangheli din Geogel care e foarte veche si micuta (e construita din 1751) pe care preotul ne-a prezentat-o foarte frumos si viseaza sa o restaureze (restaurarea ar costa undeva la 200.000 ron) numai ca nu sunt fonduri.

A facut el cateva lucrari de renovare care mi se pare ca mai mult au stricat decat sa ajute: candelabrul si scaunele care nu se potrivesc cu stilul bisericutei.
Picturile din biserica, desi sterse, sunt deosebite, cel putin eu nu am mai vazut genul acesta de picturi (sfintii au cu totul alte trasaturi- parca sunt mai incruntati- si culorile sunt mult mai putin stridente decat cele pe care le vedem in manastirile vechi din Moldova de ex):

Altarul bisericii:

Langa biserica e si cimitirul din sat:

Anul trecut s-a construit in comuna o manastire care poarta hramurile "Inaltarea Domnului" si "Sfantul Ierarh Nectarie". Manastirea are conditii foarte stricte: se mananca o data pe zi, carne niciodata, iar vinerea si sambata seara se face priveghere toata noaptea.
Drumul din cate am inteles va fi destul de accesibil deoarece asa cum se intampla de obicei cand se construieste o manastire este facut si acesta. Se va imbunatati drumul de legatura Salciua-Ponor care in prezent e utilizabil dar destul de abrupt (numai ca e de recomandat sa nu te prinda ploaia pe el, noi am derapat de cateva ori).

Poza am luat-o de pe site-ul crestin ortodox deoarece noi nu am ajuns la manastire fiind foarte grabiti sa fugim de ploaie pentru a nu ramane impotmoliti cu masina pe drum:

Ar mai fi:
-Vanatarele Ponorului (nu am fost inca acolo), un loc unde apa intra in munte si apoi se formeaza cascada:

-Pestera Huda lui Papara la care noi am ajuns din Salciua (un alt loc drag noua):

Pozele au fost facute in decembrie, atunci am fost la Salciua si am ajuns si la pestera.

-Taul de la Mluha pe care localnicii il considera blestemat (i se mai zice si taul fara fund) deoarece e un loc mlastinos si inselator in care li s-au inecat multe vite.

Cheile Geogelului si vanatarele Ponorului sunt rezervatii naturale.

Animale nu am prea vazut decat un vulpoi batran care a urinat pe un copac in fata mea si la care nu am apucat sa ii fac poza, o potentiala urma de urs si cateva gaze, nelipsite in calatoriile noastre:
In concluzie, ar mai fi multe de vazut in aceasta zona de vis, pacat de drumul putin accesibil si de lipsa de interes a autoritatiilor. Desi majoritatea zonelor sunt declarate rezervatie naturala nu isi mai da nimeni interesul pentru conservarea si mentinerea lor.
Cu trecerea timpului satul va fi parasit complet iar locul acesta va mai fi umblat doar de cunoscatori. Totusi, exista si un aspect pozitiv: nu sunt gunoaie iar copacii si stancile nu sunt scrijelite de "amatorii" de natura care se cred importanti daca isi scriu numele.

Colibita...loc de vis

2009-07-06T14:39:00.049+03:00

Colibita a fost o statiune turistica si climaterica renumita pentru concentratia mare de ozon si ioni de iod recomandata pentru tratamentul afectiunilor pulmonare si cardiace. La inceputul anilor '80 statiunea a fost demolata, odata cu stramutarea satului, pentru a face loc lacului de acumulare hidroenergetic Colibita care are o lungime de peste 5 km.

Lacul de acumulare Colibita este amplasat la 50 de km de Municipiul Bistrita, la poalele Muntilor Calimani, la o altitudine de 900 de m. A fost creat prin inundarea vechii localitati Colibita, pe fundul lacului inca find vizibile ramasite ale locuintelor, bisericii din centrul satului si copaci care strajuiau localitatea in urma cu 30 de ani.

In jurul lacului s-a dezvoltat o zona cu potential turstic existand in prezent peste 300 de vile, case de vacanta si cabane. Majoritatea insa sunt folosite exclusiv de proprietari, putini dintre acestia fiind interesati de practicarea agroturismului.
La iesirea din Bistrita Bargaului drumul incepe sa fie din ce in ce mai rau (un drum astaltat candva, cel putin asa pare)care urca serpuind spre Lacul Colibita (aprx 7 km de la sosea). La un moment dat drumul se desparte: la dreapta e zona de vile si cabane, precum si o zona amenajata special pentru amplasarea corturilor (cu WC, dus, etc) iar la stanga: Satul Colibita (unde bineinteles mai sunt si cateva cabane si locuri neamenajate numai bune pentru "ancorat" cortul daca vrei sa ai parte de o liniste deplina si sa te bucuri din plin de frumusetile naturii).
Lacul este destul de mare (nu se poate vedea o panorama completa a lui), un ocol al acestuia se spune ca dureaza aprox 2 ore (presupun ca si din cauza drumului foarte rau pe care numai cu o masina de teren te-ar lasa inima sa circuli cu mai mult de 25 km/h).

Lacul are pana si o legenda: se spune ca ar fi blestemat, iar in apa ar trai pesti cu dimensiuni gigantice. Se spune ca nu a fost gasit niciodata trupul celor care s-au inecat in lac, acesta fiind mancat de "pestii uriasi". Nu s-a putut determina adancimea exacta a lacului, aceasta ramanand un mister.

Pentru amatorii de pescuit lacul este bogat in peste: clean, pastrav, caras si salau. Se poate pescui in schimbul unei taxe (care uneori se uita a fi colectata). Anul acesta, in perioada 4-7 iulie s-a organizat pana si un festival de pescuit la lac. Se mai pot face plimbari cu barca sau cu hidrobicicleta.

Pentru iubitorii de munte si drumetii exista mai multe posibilitati: Pasul Tihuta, Castelul Dracula, Vf. Bistriciorul (1.990 m), taul Zanelor, Izvorul de apa minerala de la Borcut.

Lacul "Taul Zanelor" este situat la aproximativ 6-8 km de Colibita. Lacul s-a format in spatele unui val de grohotis, pornit de pe versantul nordic al Varfului Tiganca. Apele acumulate de-a lungul timpului au format un "tau" lung de cca 75 m si lat de cca 50 m cu adancimea max de 4 m. In partea de nord a lacului este o mica poienita, in rest fiind inconjurat de padure de molid. Accesul de la Colibita se face printr-un drum forestier (foarte rau) care se opreste la 700 m de Taul Zanelor find continuat de o caraere printr-o frumoasa padure de molid.

Traseul nu e deloc dificil (asta in cazul in care nu ploua si noroiul e pana "la genunchi"). De recomandat e urcarea cu bocanci. Peisajul e superb in plina vara, dar atentie pentru cei cu sange bun...e plin de tantari.

Locul e marcat cu semne si poarta amprenta ocolului silvic local:

Cel mai dureros a fost sa privim "padurea care "plange" din cauza taierilor masive de copaci. E plina de "hoti de lemn" carte distrug si blocheaza drumurile forestiere si nici macar nu se jeneaza sa ocoleasca copacii din margine si sa se afunde in padure. Oare unde se afla protectia mediului atunci cand ar trebui sa faca ceva? Si pana unde mai mergem cu autodistrugerea?

Varful Bistriciorul se afla la aproximativ 15 km de Colibita. Aici se afla o partie neomologata dar functionala pana primavara tarziu. La baza Bistriciorului se afla proaspat reconstruit si in curs de amenajare un refugiu care poarta acelasi nume. Situat la o altitudine de 1.550 m el este rodul muncii de mai bine de 3 ani al echipei de Salvamont Bistrita, echipa care si noua ne-a dat o mana de ajutor deoarece la coborarea de la taul zanelor ne-a prins o ploaie, drumul a inceput sa se "spele" si fatra ajutorul lor nu stiu cum am fi ajuns la locul de cazare.
Varful Bistriciorul de la distanta :D:

Castelul lui Dracula se afla langa Pasul Tihuta, are un aspect medieval si a fost construit in anii '80 pentru a servi drept hotel pentru prietenii contelui Dracula. Momentan este folosit ca si hotel iar preturile de cazare sunt destul de "piperate" din cate am inteles. Poza este luata de pe internet deoarcece nu am ajuns sa il vedem de data aceasta.

Stanca "Carpati" (cum am denumit-o noi dupa celebra prajitura cu care seamana) poate nu e un obiectiv turistic cunoscut dar noua ni s-a parut foarte interesanta:

Colibita este o zona superba, ofera niste peisaje minunate, te face sa te simti mai aproape de natura.

Din pacate zona nu este foarte promovata, drumul pana acolo este foarte rau. Se vorbeste insa de lucrari de reabilitare a drumului initiate de Consiliul Judetean.
Ar fi destule zone de cazare, doar ca sunt lasate in paragina:

Totodata autoritatile judetene, au facut demersuri pe langa Ministerul Turismului, pentru a declara Colibita statiune de interes turistic national, astfel incat sa poata fi atrase fonduri europene pentru modernizarea zonei.
Oamenii din zona sunt foarte amabili: noi am primit de la o casa apa de cate ori am fost sa cerem, am fost ajutati cu transportul la urcarea spre taul zanelor, ni s-a raspuns amabil de cate ori am intrebat ceva de cate un obiectiv turistic, etc...Pana si cateii din zona au fost foarte amabili: ne-am facut un prieten (Andrei am aflat ca il cheama si nu mananca paine :D) care ne-a pazit cu strajnicie corturile si latra de cate ori se apropia cineva de ele.

Aici am vazut niste cai si niste magarusi superbi:

Mai e si problema gunoaielor celor care vin cu cortul si care din lipsa de educatie le lasa la locul de campare in loc sa le arda sau sa le transporte la tomberon.

In concluzie, mie mi-a pacut enorm zona si cred ca merita mers cu cortul daca vrei sa te bucuri cu adevarat de minunile naturii.

Cerul - ipostaze

2009-05-23T11:19:00.014+03:00

E pretutindeni, ne urmareste zi de zi...si ne ofera privelisti minunate...trebuie doar sa ne deschidem ochii si sa le observam:

Baile Tusnad

2009-05-21T20:35:00.011+03:00

Este situat in partea sudica a depresiunii Ciucului, intre muntii Harghita si Bodoc, in cheile Oltului, la o altitudine de 650 m. Este o importanta statiune balneo-climaterica. Este orasul cu cel mai mic numar de locuitori din Romania si cea mai mica statiune balneara din tara, fiind cunoscuta pana astazi ca "Mica Elvetie".

Vindecarea miraculoasa a unui fiu de cioban a atras atentia asupra efectului terapeutic al apelor minerale, dupa care s-au pus bazele unei societati pe actiuni in vederea exploatarii statiunii in anul 1845. Statiunea de renume european a fost declarata oras in anul 1968.

In Baile Tusnad majoritatea populatiei este de etnie maghiara (93,46%), existand totodata o importanta minoritate romana (6,13%). Pe langa maghiari si romani, in oras locuieste si o comunitate de rromi (0,4%).
Aceasta este Biserica Ortodoxa din Baile Tusnad:

Statiunea cuprinde diverse izvoare de ape minerale, mezotermale si mofete care sunt recomandate pentru tratamentul bolilor cardiovasculare, urinare si ale sistemului nervos. Exista 44 de izvoare naturale si foraje din care in prezent sunt utilizate 6 izvoare naturale, din care 4 (Izv. Stanescu, Apor, Ileana si Mikles) pentru cura externa. Prin cura interna se pot trata afectiuni digestive, gastrite hipoacide, precum si hepato-colecistite cronice, boli cronice, boli metabolice si boli endocrine. Prin cura externa baile sunt recomandate in afectiuni cardiovasculare, tulburari circulare, reumatice si nevroza astenica sau de suprasolicitare, bolile aparatului locomotor.

Exista aici si un centru de tratament. Complexul este dotat cu 40 de vane si poate cura 800 de pacienti pe zi. Bazinul in aer liber este alimentat de apele Izvorului Bailor.

Principala atractie turistica este insa Lacul Sfanta Ana ale carui legende sunt foarte interesante:

- doi tineri trebuiau sa se casatoreasca. Fata, pe nume Ana, care urma sa devina sotie, nu dorea acest lucru deoarece parintii o obligau sa se casatoreasca numai pentru a pune mana pe averea tanarului, care era destul de necioplit in ale maritisului. In seara nuntii mireasa a fugit si s-a aruncat in acest lac, trupul ei neinsufletit nefiind gasit nici in ziua de astazi. Din aceasta cauza lacul poarta numele fetei. In fiecare an, de Hramul Sf. Ana, lacul este sfintit de catre mitroploie.

- odinioara prin aceste locuri traiau doi tirani acre erau frati. Unul stapanea o cetate pe varful Puciosul din apropiere, celalalt o cetate situata pe locul actualului lac. Stapanul cetatii de pe Puciosul avea o caleasca minunata, castigata la zaruri, fapt ce a starnit invidia fratelui sau, care a pus ramasag ca a doua zi va veni in vizita cu o caleasca si mai frumoasa. Pentru a castiga ramasagul, tiranul a pus sa fie inhamate la caleasca sa opt din cele mai frumoase fete din imprejurimi. Caleasca fiind foarte grea, acestea nu au putut sa o urneasca, fapt ce a dezlantuit mania stapanului, care a inceput sa le biciuiasca. Una din fete, pe nume Ana, l-a blestemat pe stapanul cel marsav. Blestemul fetei s-a implinit si numaidecat s-a pornit o furtuna ingrozitoare cu tunete si fulgere iar cetatea, impreuna cu tiranul ei s-a scufundat in flacari. In locul cetatii de odinioara s-a format un lac albastru si linistit, numit de locuitorii din zona Lacul Sfanta Ana.

Lacul Sfanta Ana este situat in masivul Ciumatu Mare pe fundul craterului unui vulcan stins, denumit Ciomatu, din masivul vulcanic Puciosu, locul celei mai recente eruptii vulcanice in Carpati si in Europa de Est, care a avut loc acum cateva zeci de mii de ani. Ca si particularitate, are o forma aproape circulara, similar cu o paleta de picior si o adancime maxima de 7 m. Lacul isi completeaza apele numai din precipitatii, neavand izvoare. In apa nu exista oxigen, motiv pentru care in aceasta nu traieste nicio vietate. Capacitatea trofica redusa a apei lacului se datoreaza emanatiilor mofetice prin fundul lacului si prin peretii craterului.

Traseul din statiune pana la lac e usor de urmat. Se poate consulta in centrul statiunii harta cu punctele turistice din zona:

Apoi drumul o ia sugestiv spre Aleea Sfanta Ana:

Traseul prin padure e usor e urmat chiar si pentru cei care nu prea au antrenament la "drumetii montane". Cararea merge serpuit, usor in urcare (in serpentine cum au numit-o unii) pe un traseu bine marcat cu cruce rosie:

Padurea e impresionanta si "linistitoare", aerul nu e foarte tare ca in zonele montane mai inalte, impresionanti sunt copacii: unii rasuciti, altii cu forme ciudate si majoritatea cu radacinile extinse la suprafata:

Captivante sunt si floricelele colorate pe care le-am intalnit la tot pasul prin padure:

Traseul urmeaza crucea rosie pana la Rezervatia Sfanta Ana unde semnul se schimba cu un patrat rosu:

De aici mai e foarte putin (cam 15-20 min) pana la o poienita de un verde superb, de fapt un loc de campat cu cateva barulete de unde te poti aproviziona cu "diverse":

De aici traseul o ia serpuit pe un drum asfaltat (se poate ajunge si cu masina pana jos la lac in schimbul unei taxe de 15 ron) sau direct prin padure.

Lacul Sfanta Ana este un lac de origine vulcanica, fiind singurul lac de acest gen din Romania.

Este singurul lac din europa Centrala asezat intr-un crater vulcanic care s-a pastrat intact si constituie o raritate a naturii, fiind declarat rezervatie naturala.

Turistii veniti la Lacul Sfanta Ana nu au nevoie de prognozele meteorologilor pentru a afla cum va fi vremea, ei avand la indemana o metoda empirica, dar exacta, oferita de muntele vulcanic: cele doua fisuri formate in munte care prevestesc vremea cu precizie. Localnicii stiu ca "Daca emanatiile din fisuri pisca la nas, atunci e semn de furtuna, iar daca nu, ziua va fi insorita, tocmai potrivita pentru drumetii". Fenomenul are o explicatie stiintifica. In munte se desfasoara inca o activitate post-vulcanica, sensibila la orice schimbare a presiunii atmosferice. Cand presiunea atmosferica scade, gazele, precum bioxidul de carbon si sulful, urca spre suprafata si inunda fisurile cu un miros intepator, semn ca vine ploaia.

Gasim pana si o tablita cu interdictiile din zona care bineinteles la noi sunt permise pentru ca nu e nimeni care sa pazeasca locul sau sa vegheze asupra respectarii averizarilor asa ca lumea facea linistita gratare desi focul in jurul lacului este strict interzis.

Langa lac se afla o capela romano-catolica cu hramul Sfintei Ana:

E o capela micuta, deschisa probabil numai cand are loc Hramul Sfintei Ana.

La intoarcere am observat ca se poate urca la un punct de belvedere de unde lacul poate fi privit de sus in splendoarea sa:

La scurt timp dupa ce incepi urcarea spre lac drumul se bifurca si duce la un alt obiectiv turistic: Turnul Apor care in trecut "veghea" intreaga zona alarmand populatia de potentialii inamici:

Un alt obiectiv turistic pe care din pacate nu am ajuns sa il vedem este Tinovul Mohos care se afla in craterul vecin cu cel al Lacului Sfanta Ana. Este o rezervatie floristica cu numeroase raritati botanice de pe vremea glaciaturii (ca de ex Roua Cerului, o planta carnivora).

Datorita existentei aici a catorva specii floristice rare, turbaria este declarata monument al naturii.
Intrarea in Tinovul Mohos est erecomandata doar cu ghid.

Si o ultima destinatie turistica care a dat numele pensiunii unde am stat dar si al unui restaurant din zona - Stanca Soimilor:

Pe varful Stanca Soimilor de Jos a fost construita cetatea Stanca Soimilor. A avut forma unei tigle intinse, resturi din zidul cetatii inca mai sunt clar vizibile. Din barlogurile existente in zidurile cetatii erau prinsi si trimisi soimii de vanatoare ca arenda pentru turci.

Din pacate noi nu am vazut decat niste barloguri de ciori sau de corbi:

iar in ceea ce priveste alte animale am avut ceva noroc de data aceasta: am vazut in fuga o veverita in padure iar in ceea ce priveste ursii am sperat sa nici nu apara :D

De sus, de pe stanca avem o panorama asupra oraselului si asupra Lacului Ciucas:

Si acesta este superbul loc in care am mancat o ciorbita la coborarea de la Lacul Sfanta Ana. Este vorba despre Restaurantul Stanca Soimilor un loc amenajat foarte frumos cu o priveliste superba. Am mancat niste ciorbe ingrozitoare la preturi duble fata de orice local considerat "scump". Cred ca nici nu se puteau numi ciorbe, poate chiar era apa cu care au spalat oalele. Servirea lasa mult de dorit, probabil singurul motiv pentru care turistii sunt atrasi de locul acela e peisajul.

Si in final pensiunea unde am stat si care afost un loc minunat, ne-am simtit excelent iar Doamna Piri de acolo e o femeie deosebita desi la inceput s-a stresat putin ca am putea strica ceva (doar eram 13 persoane) si ne-a ajutat si ne-a oferit tot ce am avut nevoie.

In concluzie, zona este minunata, un loc care merita vazut avand in vedere ca cuprinde zone unice in Europa. In general, oamenii sunt amabili dar e pacat ca zona nu e ingrijita cum ar trebui: in padure si la lac am vazut multe gunoaie, oameni care nu respectau interdictiile zonei. Cel mai trist e ca nu e nimeni acolo sa ii vada si sa le atraga atentia sau sa ii sanctioneze pe masura.

P.S. Merita vazuta si ma bucur ca acum pot sa o bifez pe lista mea.