Despre noi

Fotografia mea
Tirgu Mures, Mures, Romania
patru "nebuni" indragostiti si iubitori de natura

joi, 18 decembrie 2008

Sa ne bucuram din plin de ceea ce avem

Romania.... locul in care ne-am nascut, traim, muncim, ne petrecem timpul, ne indragostim, ne casatorim, ne crestem copiii... intr-un cuvant, locul in care ne traim viata, asa cum este ea, cu momente mai bune sau mai putin bune. Ideal ar fi sa avem parte numai de momente fericite, dar viata ne-a demonstrat tuturor, cel putin o data, ca nu e chiar asa de simplu... oricat am fi de optimisti ca totul poate fi frumos, linistit sau apropiat cel putin de perfectiune, trebuie sa recunoastem ca uneori simtim ca ne cade cerul in cap, iar solutia de iesire din impas e undeva departe, imposibil parca de gasit...
Am inceput cu o nota de pesimism acest articol, nu am avut intentia asta, dar hai sa "descoasem" putin aceasta stare ciudata care se instaureaza la cei mai multi dintre romani atunci cand vine vorba despre tara lor si sa incercam sa gasim argumente pentru a o depasi.
Hai sa pornim de la urmatoarea intrebare: La ce ne gandim cand vine vorba de Romania? Citeam un articol acum cateva saptamani despre cineva care a lucrat mult timp in state si s-a intors de curand in tara...

Femeia era uluita de ceea ce a gasit aici: amintea de tensiunea pe care o simte cand merge pe strada, expresia trista si abatuta a oamenilor care trec pe langa ea si diferentele mari de atitudine intre cei de peste ocean si cei de aici.
Adevarat, hai sa privim atent in jurul nostru! Cate sanse ai sa vezi foarte multi oameni zambitori sau cu privirea senina? Cred ca foarte putine... Cauza? Modul in care oamenii privesc situatiile... Grija zilei de maine si problemele zilnice, o nesiguranta specifica romanilor si pesimismul exagerat ii fac sa nu se mai bucure de ceea ce au si sa priveasca totul cu scepticism.

Problemele de la servici ajung sa destrame relatii sau familii, programul de lucru destul de lung ne face sa nu mai avem timp pentru cei de langa noi, frustarea, stresul si nervozitatea acumulata ne fac sa nu ne mai bucuram de lucrurile simple care ne pot face viata frumoasa... Stau si ma intreb... Cati dintre noi vad partea plina a paharului? Cati dintre noi isi dau seama cat sunt de norocosi doar prin simplul fapt ca sunt sanatosi si au pe cineva alaturi? Cati isi dau seama ca o simpla strangere de mana, o vorba buna, o incurajare sau o imbratisare sincera inseamna mai mult decat orice pe lumea asta?

Cred ca aici e secretul... multi dintre noi nu primesc incurajari, o vorba buna, se simt frustrati zilnic de reprosuri, indiferenta celor din jur si nu-i simt pe cei de langa ei alaturi. De aici apare nesiguranta, invidia, dusmania sau alte stari care nu-si au rostul... Si pana la nefericire nu mai e decat un pas!
Sa revenim la intrebarea de adineaori... "La ce ne gandim cand vine vorba de Romania?" si sa mai punem un singur cuvintel acolo... "La ce sa ne gandim cand vine vorba de Romania?". Iata cat de mult se poate schimba intelesul unei fraze prin adaugarea unui cuvant atat de scurt: "sa". Parca te imbie sa dai un altfel de raspuns si te incurajeaza sa treci de partea "optimista" sau sa zicem frumoasa a baricadei... Daca ai trecut, ne vei gasi si pe noi acolo, cu siguranta :)

Sa ne gandim doar la frumusetea locurilor si la ospitalitatea oamenilor... Am atins un punct sensibil in ceea ce ne priveste, pentru ca ori de cate ori ne gandim la Romania, ne vin in minte locurile deosebite pe care le-am vizitat pana acum, dar privim in acelasi timp spre locurile in care nu am fost si care trebuie sa recunosc ca sunt foarte multe la numar. Ne-am propus acum ceva timp sa ne cunoastem tara, sa incercam sa vizitam fiecare coltisor, sa aflam cat mai multe dintre obiceiurile oamneilor si sa vedem cat mai multe locuri.

Vom avea multe de spus pe aceasta tema... chiar foarte multe...
In vara, am facut un mic tur al catorva tari europene: Ungaria, Croatia si Slovenia. Excursia a durat 10 zile, din care 7 au fost petrecute in Croatia, 2 in Ungaria si 1 in Slovenia. Am fost deosebit de placut de impresionati de Slovenia... nu ne asteptam sa vedem locuri atat de frumoase acolo, incepand cu satele asezate pe dealuri, peisajele deosebite si curatenia de invidiat. Sa nu mai zicem de infrastructura... foarte bine dezvoltata, dar asta e o regula generala in toata Europa :p Capitala Ljubliana este un oras foarte frumos, situat la poalele muntilor Alpi, pe care ii poti privi si admira chiar de pe strazile centrale ale orasului.
Croatia are un farmec aparte, si iese in evidenta prin relieful stancos dupa care urmeaza direct marea. Toata frumusetea aceste tari se concentreaza in jurul lacurilor formate in interiorul formatiunilor muntoase si care au fost integrate in parcuri nationale, multe la numar si care atrag un numar impresionant de turisti anual. Am vizitat cel mai cunoscut parc de acolo... e vorba de Parcul National Plitvice. E frumos, dar nu deosebit... parcul concentreaza cateva lacuri situate la inaltimi diferite, astfel incat ele se varsa unul in altul prin cascade de diferite marimi. Cateva autobuze si vaporase transporta turistii la intervale de cateva zeci de minute spre diferite puncte ale parcului, iar acestia urmeaza trasee de lungimi diferite.
Ungaria poate fi caracterizata printr-o singura expresie: campie nesfarsita. Am stat 2 zile la Balaton, una dintre atractiile tarii (destul de putine la numar dupa capitala Budapesta pe care sper sa o pot vizita cateva zile candva...) dar dupa o zi m-am plictisit :) Iar intoarcerea spre casa prin Ungaria a insemnat un drum aproape interminabil, pe o sosea dreapta, parca nesfarsita, dar sa recunoastem, bine pusa la punct :)
Vazand aceste 3 tari si comparandu-le cu ce am vazut pana acum la noi, putem spune ca suntem norocosi, chiar foarte norocosi. Avem mult mai multe paduri si locuri incarcate de istorie decat Slovenia, mai multe lacuri, rauri si un relief mult mai variat decat Croatia si suntem mult deasupra Ungariei in ceea ce priveste atractiile turistice, peisajele si varietatea reliefului. Totusi, ne lipseste infrastructura si preocuparea pentru valorificarea potentialului natural si uman pe care il avem... N-o sa dam vina pe nimeni pentru aceasta situatie pentru ca ne-am pierde inutil timpul cu asta si o sa ii lasam pe fiecare sa se gandeasca la asta si sa traga concluzii. In ceea ce ne priveste, o sa incercam sa facem ceva pentru ca Romania sa fie privita altfel... si am inceput cu acest blog, dedicat tarii noastre.
Sper ca cei care vor intra aici sa poata afla lucruri interesante despre locurile pe care am reusit sa le vizitam si, mai ales, sa ia si ei atitudine in ceea ce inseamna promovarea frumusetilor incontestabile pe care le avem chiar langa noi si de care multi dintre noi nu stim mai nimic...

4 comentarii:

  1. Excelent! M-a uns la suflet felul in care ai asternut parca gandurile mele!

    RăspundețiȘtergere
  2. Ati pus bine punctul pe I. Insa problema cea mai mare a Romaniei ramane infrastructura, din pacate. Dar, da! Avem o tara frumoasa! Insa putin cam scumpa pt buzunarele noastre. Eu din pacate meg mai mult "afara" in vacante! Inafara de asta, la partea cu ospitalitatea...hmmmmm, nu prea am dat de ea. Oi fi avut eu ghinion?! Dar mereu am impresia ca sunt jecmanita. La restaurante prin tara nu imi amintesc sa fi primit vreoadat ceva din partea casei (desert de ex, sau o bautura). Afara mereu, fara excepie. Deci unde este ospitalitatea???

    RăspundețiȘtergere
  3. Şi noi mergem "în afară" doar ca aici scriem doar despre România. Cât despre ospitalitate noi am dat de multe ori peste oameni sociabili şi deschişi. De exemplu în vară când am fost pe Valea Drăganului am primit după masa de amiază un bol mare de cireşe, când am fost la Cârşisoara am primit ţuică fiartă din partea casei, când am fost cu cortul la Colibiţa o femeie ne-a oferit apa de baut din fântâna din curte şi câteva lemne să facem foc şi exemplele pot continua. Nu vreau sa spun prin asta că sunt numai oameni buni în România. Din păcate am avut şi întâmplări nefericite. Ce am observat însă în ultimul timp de când cu "criza" oamenii s-au cam înrăit şi nu mai au încredere în ceilalţi.

    RăspundețiȘtergere