Vf. Zespezel, M-ţii Gurghiu

Drumul până la Vf. Zespezel (1278 m) din M-ţii Gurghiu este un alt traseu lejer de pe Valea Mureşului. Este accesibil, din punct de vedere al dificultaţii la urcare, şi nu din punct de vedere al "nimeririi" traseului chiar si celor neexperimentaţi şi începători într-ale drumeţiilor la munte. Spun asta deoarece traseul nu este destul de bine marcat si uneori poti să o mai iei şi pe cărări greşite si chiar să nu mai ajungi la destinaţia propusă, deoarece la un moment dat marcajul se pierde printre tufişuri şi păduri tinere de brad.


 


 Noi am plecat din Stânceni Neagra, deşi, din câte am înţeles, urcarea poate începe şi din Lunca Bradului.
Am lăsat maşina în faţa gării, dar marea majoritate a celor care au fost cu noi au venit cu trenul.


 

Traseul are o lungime de aproximativ 1,5 km şi poate fi parcurs lejer în 3-4 ore. Noi am început urcarea dimineaţa la 6 (cam atunci ajunge şi trenul în gara din Stânceni Neagra) şi am prins şi un răsărit superb de noiembrie învăluit în ceaţă.
 
 
 



Marcajul după care ne-am ghidat...





Urcarea a început destul de lejer, dar după aproximativ 15 min au început două pante mai abrupte. Apoi traseul a curs lejer până aproape de final când a trebuit să ne căţărăm pe stânci mai mult în patru labe decât pe verticală :P

De pe la mijlocul traseului se zăresc semeţe şi alte vârfuri învecinate: Pietrosul, Bistriciorul, Reţitiş, cu staţia meteo de pe acest ultim vârf.

După acest indicator a început porţiunea mai grea, în sensul că o bună parte din cărare era blocată de trunchiuri de copaci căzute peste care trebuia să treci. 

Dar în final a meritat toată osteneala :P

Traseul este scurt, se poate parcurge într-o zi, de fapt în câteva ore (la coborâre am facut aprox. 2 ore). Zona e superbă, indiferent de anotimp mereu ai ce admira, e un traseu pe care îl recomandam oricui.

Biertan

Biertan este una din primele aşezări germane de saşi din România fiind situată la o distanţă de 30 km de Sighişoara.


 

Ca şi obiectiv principal al acestei localităţi aş vrea sa vorbesc despre cetatea medievala situată pe un deal mai înalt al localităţii.




Este vorba de fapt despre o biserică şi centura de fortificaţii. Acestea sunt construcţii în stil gotic, de mari dimensiuni şi cuprind trei hale de înălţimi egale.

 












Construcţia este o cetate ţărănească şi are cele mai puternice fortificaţii din Transilvania. Are trei rânduri de ziduri, 6 turnuri şi 3 bastioane.







În partea superioară are un coridor de apărare, ceasul şi clopotele.

 
 


În partea de nord-est se află turnul mausoleu care la parter adăposteşte mormintele prelaţilor acestei biserici.

 

Pe latura sudică se află turnul catolicilor.

 

În bastionul estic se află carcera unde erau închişi timp de două săptămâni soţii şi soţiile acestora în cazul în care se certau şi intenţionau să divorţeze. Li se dădea un singur pat, o singură lingură, furculiţă, farfurie şi cană pe tot parcursul şederii. Astfel, cu o singură excepţie, au ieşit de acolo împăcaţi fără a mai apela la justiţie.

 

Accesul spre biserică se face printr-o scară acoperită, lungă de 100 de m, care porneşte din piaţa centrală a satului pe lângă turnul paznicului. 

 

Preţul unui bilet este de 6 lei.

 


La capătul scării, lângă biserică este un bolovan mare de piatră pe care erau aşezaţi, duminica, cei care făceau rele în cursul săptămânii pentru a fi văzuţi de întreaga comunitate.

În interiorul bisericii, un interes deosebit îl stârneşte uşa sacristiei care are un sistem foarte complicat, de 19 încuietori, realizat de meşteri locali, care funcţionează încă şi astăzi. Acest mecanism a fost premiat la Expoziţia mondială din Paris din anul 1900.

 

Această aşezare săsească a fost inclusă în anul 1993 pe lista monumentelor UNESCO.

Panoramă asupra satului:


 

Şi un mic muzeu...

 


În anul 1775, în apropierea Biertanului, în pădurea Chimdru, a fost descoperit un obiect ritual, cunoscut sub numele de Donariul de la Biertan, invocat pentru a demonstra prezenţa unei populaţii creştine vorbitoare de limbă latină în Transilvania secolului al IV-lea.