O sa vorbesc in mod special despre un sat din aceasta comuna si anume Dupa Deal.Nu este inca o zona turistica cunoscuta si uneori sper sa nu fie pentru a ramane asa cum este. Satul este situat intr-o depresiune inchisa, imprejmuita de culmi inalte.
In ultimii ani s-a facut un drum destul de bunicel (asta pe perioada cand era Victor Ciorbea prim-ministru al Romaniei, acesta avand parintii chiar in aceas sat) pana jos in vale, dar nefiind asfaltat se strica pe an ce trece tot mai tare.
In urma cu cativa ani se putea merge cu masina numai pana sus in deal de unde coborai pe jos aproximativ 20-30 min pana in vale. Imi amintesc cu placere de pe vremea cand eram mica de plecarile de acolo, noi copii urcam dealul pana la masina calare :))Casele sunt foarte rasfirate si au un aspect tare pitoresc.
Desi majoritatea sunt de lemn si au acoperisul din paie sunt totusi foarte rezistente.
In general, oamenii traiesc cu ceea ce au in casa si in gradina. Copii nu au mai ramas in sat de aceea vechea scolita a fost lasata in paragina. Din cate am inteles de anul acesta se ocupa cineva de ea, acolo fiind gazduiti diversi copii in tabere, fara insa a avea conditii foarte bune de cazare.
Locuitorii satului sunt foarte in varsta. Ceea ce e de remarcat insa e puterea acestor oameni in ciuda varstei inaintate. Cred ca media de varsta a celor care locuiesc acolo e de 80-90 ani, desi viata lor este destul de dura.E interesant cum acesti oameni nu au nevoie nici de televizor, nici de telefoane mobile (nici exista semnal, abia anul trecut s-a instalat un releu de Cosmote) si nici de alte lucruri pe care noi le consideram vitale in ziua de azi. Exista un singur magazin si acela se afla sus in sat. Oferta insa e limitata: aduc paine o singura data pe saptamana (joi) si... nu au inghetata:D.
Ca si obiective turistice chiar in satul Dupa Deal este Piatra Nicaia pe care n-am urcat niciodata inca:
...si...o formatiune rotunda intr-un mic pisc la care mie imi place sa ii zic..."Gaura":
Drumul e accesibil pana la gaura, din vale faci cam 30 min. Acolo gasesti pietricele cu "sclipici" :D si cred ca Gaura s-a format prin eroziune deoarece acolo e o zona mai calcaroasa. M-a speriat odata acolo un vulpoi la care ii auzeam pasii prin padure si am crezut ca e un urs. Peisajul e superb de sus, iar copacii din padure au o vechime considerabila:
Putin mai jos, la poalele muntilor se afla si un parau care strabate Cheile Geogelului:
Cheile Geogelului ofera niste peisaje superbe, insa din cauza luminozitatii nu am reusit in niciun an sa redam realitatea asa cum e ea:
Dupa acestea, drumul se bifurca si o poti lua spre Bradesti:
...sau poti continua pana ajungi la o alta bifurcatie unde poti sa alegi trei destinatii: Intregaldele, Cheile Pravului, la capatul carora este o cascada si Cheile Rametului la capatul carora se afla Manastirea Ramet.
Primul traseu (spun eu) e destinat amatorilor de senzatii tari si nu pentru ca e stancos sau abrupt, ci pentru ca nu e marcat si drumul e foarte greu accesibil:
Exista o gramada de treceri peste parau (podulete vechi, copaci cazuti), asta in cazul in care nu te hotarasti sa treci direct prin apa:
...apa, buruieni, stanci, padure...pustietate totala, poate te mai intalnesti doar cu niste vaci sau cai (care arata superb)...
...si...cu o maicuta de la Manastirea Ramet care mai vine spre sat sa culeaga plante "rare" cum a zis ea si sa aiba grija de biserica in care nu se mai tin slujbe acum.
Mai e o singura casa locuita de sus din vale pana in satul Oncesti. Restul caselor au fost lasate in paragina:
Am incercat traseul de doua ori dar nu am ajuns la finalul lui (adica cascada).Despre traseul spre Intregalde nu stiu foarte multe dar din auzite stiu ca sunt cam 3 ore de mers.
Spre Manastirea Ramet traseul nu se poate urma decat daca nu a plouat si apa e mica deoarece o buna portiune de drum trece prin apa. Uneori apa ajunge chiar si la doi metri adancime fapt pentru care sunt montate lanturi pe stanci. In Cheile Ramet se gasesc flori de colt, planta protejata de lege.
Tot in sat se afla si Pestera Poarta Zmeilor, nume care vine de la numele podului natural care s-a sapat in urma eroziunii calcarului la 15 m de intrarea in pestera. Drumul pana la pestera este foarte dificil, ea putand fi vizitata doar cu surse de lumina.
Desi toate traseele sunt grele pentru ca drumul nu e foarte bine marcat merita vazut pentru salbaticia care caracterizeaza locul, pentru aerul pur si linistea care ti-o aduce. Peisajele, de asemenea sunt minunate.Eu imi aduc de acolo in fiecare an plante medicinale pe care apoi le pun la uscat sa am de ceai pentru tot anul. Anul acesta am aflat de o planta noua: sovarv. Am aflat ca se poate folosi atat in ceaiuri tratand o serie de afectiuni cum ar fi: bronsite, afectiuni stomacale, gastrite, dar si ca si condiment (noi am folosit-o deja pentru un sos delicios de spaghetti :P):
Mai sunt si alte obiective: Bisericuta Sfintii Arhangheli din Geogel care e foarte veche si micuta (e construita din 1751) pe care preotul ne-a prezentat-o foarte frumos si viseaza sa o restaureze (restaurarea ar costa undeva la 200.000 ron) numai ca nu sunt fonduri.
A facut el cateva lucrari de renovare care mi se pare ca mai mult au stricat decat sa ajute: candelabrul si scaunele care nu se potrivesc cu stilul bisericutei.Picturile din biserica, desi sterse, sunt deosebite, cel putin eu nu am mai vazut genul acesta de picturi (sfintii au cu totul alte trasaturi- parca sunt mai incruntati- si culorile sunt mult mai putin stridente decat cele pe care le vedem in manastirile vechi din Moldova de ex):
Altarul bisericii:
Langa biserica e si cimitirul din sat:
Anul trecut s-a construit in comuna o manastire care poarta hramurile "Inaltarea Domnului" si "Sfantul Ierarh Nectarie". Manastirea are conditii foarte stricte: se mananca o data pe zi, carne niciodata, iar vinerea si sambata seara se face priveghere toata noaptea.Drumul din cate am inteles va fi destul de accesibil deoarece asa cum se intampla de obicei cand se construieste o manastire este facut si acesta. Se va imbunatati drumul de legatura Salciua-Ponor care in prezent e utilizabil dar destul de abrupt (numai ca e de recomandat sa nu te prinda ploaia pe el, noi am derapat de cateva ori).
Poza am luat-o de pe site-ul crestin ortodox deoarece noi nu am ajuns la manastire fiind foarte grabiti sa fugim de ploaie pentru a nu ramane impotmoliti cu masina pe drum:
Ar mai fi:-Vanatarele Ponorului (nu am fost inca acolo), un loc unde apa intra in munte si apoi se formeaza cascada:
-Pestera Huda lui Papara la care noi am ajuns din Salciua (un alt loc drag noua):
Pozele au fost facute in decembrie, atunci am fost la Salciua si am ajuns si la pestera.-Taul de la Mluha pe care localnicii il considera blestemat (i se mai zice si taul fara fund) deoarece e un loc mlastinos si inselator in care li s-au inecat multe vite.
Cheile Geogelului si vanatarele Ponorului sunt rezervatii naturale.
Animale nu am prea vazut decat un vulpoi batran care a urinat pe un copac in fata mea si la care nu am apucat sa ii fac poza, o potentiala urma de urs si cateva gaze, nelipsite in calatoriile noastre:
In concluzie, ar mai fi multe de vazut in aceasta zona de vis, pacat de drumul putin accesibil si de lipsa de interes a autoritatiilor. Desi majoritatea zonelor sunt declarate rezervatie naturala nu isi mai da nimeni interesul pentru conservarea si mentinerea lor.Cu trecerea timpului satul va fi parasit complet iar locul acesta va mai fi umblat doar de cunoscatori. Totusi, exista si un aspect pozitiv: nu sunt gunoaie iar copacii si stancile nu sunt scrijelite de "amatorii" de natura care se cred importanti daca isi scriu numele.
